Legea Arendei, modificată pentru contracte de minimum șapte ani
Legea Arendei, modificată pentru contracte de minimum șapte ani, este unul dintre proiectele de lege care se vor afla în atenția parlamentarilor români în sesiunea de toamnă.
Președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, este prim-inițiator al celui mai nou proiect legislativ pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul Civil. Proiectul legislativ a fost depus la Senatul României în aprilie 2024 pentru dezbatere în regim de urgență.
Chesnoiu speră că legea respectivă va putea trece în noua sesiune parlamentară, astfel fermierii vor putea încheia contracte, după noua legislație agricolă, chiar din acest an.
„Sper ca în viitoarea sesiune parlamentară să putem trece Legea Arendei, un act normativ extrem de important pentru fermieri întrucât asigură predictibilitate și facilitează investițiile pentru îmbunătățirea calității terenurilor în vederea creșterii randamentului activităților agricole”, a spus politicianul în cadrul unui interviu acordat pentru Olt TV.
Legea Arendei modificată, care propunea ca contractele de arendă să dureze cel puțin șapte ani și să interzică subarendarea (cu excepția schimburilor între arendași), a fost respinsă la votul final din 9 aprilie 2024 în Camera Deputaților. Pentru a fi adoptată, ea mai avea nevoie doar de două voturi.
Pe 3 octombrie 2023, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat proiectul de lege neconstituțional în întregime. După aceea, Legea Arendei a fost reintrodusă în Parlamentul României, având ca principală schimbare perioada minimă de șapte ani pentru contractele de arendă.
Care sunt modificările ce ar urma să fie votate?
Adrian Chesnoiu a amintit, totodată, care sunt modificările ce ar urma să fie votate în Parlamentul României.
Potrivit spuselor sale, principala modificare este că acest contract de arendă era încheiat pe o perioadă minimă de șapte ani. S-au avut în vedere și investițiile în sisteme de irigații, scrie AgroIntel.ro.
„Atunci când faci investiții într-o astfel de infrastructură la nivelul fermei trebuie să ai în vedere recuperarea investiției respective și dacă fermierul astăzi merge să facă un sistem de irigații mâine vine proprietarul și dă terenul lui unui alt fermier să îl lucreze și atunci nimeni nu investea în sistemele de irigații care vedem în această perioadă cât de utile ne sunt chiar dacă statul face eforturi mari pentru reabilitarea infrastructurii principale.
Sunt două dintre motivele care stau la baza justificării necesității creșterii perioadei contractului de arendă”, a explicat oficialul român.