Camera Deputaților a aprobat un proiect de lege care aduce schimbări la legea securității naționale a României (Legea nr. 51/1991). Aceste modificări includ reguli noi pentru protejarea datelor personale. Votul a fost de 192 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 36 de abțineri.
Apar noi reguli privind protejarea datelor personale
Camera Deputaților a aprobat un proiect de lege care aduce schimbări la legea securității naționale a României (Legea nr. 51/1991). Aceste modificări includ reguli noi pentru protejarea datelor personale ale românilor. Votul a fost de 192 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 36 de abțineri.
Scopul proiectului de lege este de a actualiza legea națională pentru a fi în concordanță cu normele Uniunii Europene (UE) și cu cerințele CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) în ceea ce privește protejarea datelor personale.
Mai exact, legea introduce reguli clare care să oblige autoritățile ce se ocupă cu securitatea națională să respecte protecția datelor. Printre aceste reguli se numără:
- autoritățile pot colecta datele personale doar în scopuri legate de securitatea națională;
- datele trebuie șterse sau distruse dacă se constată că nu au legătură cu amenințări la adresa securității României;
- activitățile legate de aceste date vor fi controlate de Parlament, pentru a se asigura că sunt respectate noile reguli.
Aceste măsuri sunt incluse în raportul comisiilor parlamentare pentru controlul activității SRI (Serviciul Român de Informații) și SIE (Serviciul de Informații Externe).
În caz de amenințări la adresa securității naționale
Conform noilor prevederi din proiectul de lege, în caz de amenințări la adresa securității naționale, instituțiile responsabile cu securitatea națională pot crea și administra baze de date și sisteme informatice, pot folosi aplicații online și alte resurse, toate acestea respectând legea.
Au fost adăugate 8 articole noi în lege. Acestea permit autorităților să prelucreze date personale folosind atât mijloace automate (calculatoare, softuri), cât și alte metode, pentru a păstra evidența datelor într-un sistem de securitate națională. Pentru protecția acestor date, instituțiile aplică măsuri stricte, menite să împiedice accesul neautorizat, distrugerea sau modificarea datelor.
Instituțiile de securitate au și alte obligații:
- să prelucreze datele personale cu bună credință, respectând toate legile în vigoare;
- să colecteze date personale doar în scopuri de securitate națională, cum ar fi verificările pentru eliberarea unor certificate de securitate;
- să se asigure că datele colectate sunt corecte și actualizate la nevoie. Dacă apar date incorecte, acestea trebuie fie corectate, fie șterse.
Noile reguli introduse în lege spun că autoritățile de securitate trebuie să:
- Verifice datele personale stocate la fiecare 5 ani, pentru a decide dacă trebuie păstrate, corectate, șterse sau distruse.
- Se asigure că datele personale sunt transmise sau transferate doar pentru scopuri precise legate de securitate sau pentru îndeplinirea atribuțiilor legale ale altor instituții, fără a le păstra mai mult decât este necesar.
- Șteargă sau distrugă datele care nu au legătură cu vulnerabilități, riscuri sau amenințări la securitatea României.
- Aceste reguli de protecție se aplică atât datelor prelucrate pentru siguranța națională, cât și informațiilor personale descoperite accidental despre viața privată, onoarea sau reputația persoanelor. Datele despre viața personală descoperite în mod incidental în activitățile de informații vor fi șterse dacă nu au relevanță pentru securitatea națională.
Comisiile din Parlament, care controlează activitatea acestor autorități, vor verifica dacă regulile sunt respectate.
Românii pot depune plângere
Dacă o persoană consideră că drepturile sau interesele sale au fost afectate din cauza unei greșeli făcute de autorități, aceasta poate depune o plângere scrisă și motivată la comisiile parlamentare. În maximum 30 de zile, autoritățile trebuie să răspundă, dar nu vor include detalii despre activități secrete, surse de informare sau metode operative.
Serviciul de Informații Externe (SIE) are obligația de a răspunde unei solicitări în cel mult 30 de zile, dar răspunsul nu include informații despre acțiunile, sediile și personalul instituției, sursele de informare, metodele speciale sau procesele de acces la informații clasificate.
Dacă comisia parlamentară, după analizarea plângerii, decide că aceasta nu este justificată, va respinge plângerea în termen de 15 zile, explicând persoanei că drepturile sau interesele sale nu au fost afectate. Dacă, în schimb, comisia consideră că plângerea este justificată, va sesiza instituțiile competente.
Persoana care nu este mulțumită de decizia comisiei poate depune o plângere conform Legii contenciosului administrativ. Camera Deputaților este prima care discută acest proiect de lege, iar Senatul va avea ultimul cuvânt.