Provocările reformei administrative în viziunea UDMR
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a abordat luni, în cadrul ședinței de constituire a noului Consiliu Județean Harghita, principalele provocări legislative și sociale cu care România se confruntă în prezent.
Printre acestea, el a subliniat reforma administrativă propusă de Parlament și necesitatea găsirii unor soluții pentru declinul demografic, care afectează atât populația română, cât și cea maghiară.
Kelemen Hunor: Reforma administrativă: o „centralizare periculoasă”
Conform lui Kelemen Hunor, proiectul de lege privind reforma administrativă, aflat în dezbatere parlamentară, riscă să afecteze comunitățile locale prin reducerea autonomiei acestora.
„Acest proiect de lege înseamnă că judeţul Harghita se va dilua cu Covasna, Mureşul, cu judeţul Braşov şi cu Sibiul, într-un judeţ mare. Asta înseamnă centralizare, nu subsidiaritate. Nu înseamnă manifestarea intereselor comunităţilor locale.
Asta înseamnă că noi vom ajunge la periferie. Asta înseamnă că pentru o autorizaţie simplă, pentru un aviz simplu, va trebui să mergem la Alba Iulia sau la Braşov sau la Sibiu. Şi cred că pentru noi este inacceptabil.
Eu pot să-mi imaginez doar o reformă administrativă care aduce mai aproape de cetăţeni deciziile, care nu duce decizia departe de cetăţeni şi care nu duce la periferie secuii şi comunităţile maghiare din regiune. Deci, cea mai mare provocare este cum va arăta reforma administrativă”, a spus Kelemen.
Liderul UDMR a descris această lege drept „atât de proastă încât nu poate fi amendată” și a subliniat că propune respingerea sa. Potrivit lui Kelemen, deși România are nevoie de o reformă administrativă, aceasta nu trebuie să compromită principiul subsidiarității, întrucât un model centralizat ar crea un decalaj între decizii și nevoile reale ale comunităților.
„Nu poate fi amendată, atât de proastă e legea. Poţi să votezi ‘pentru’ sau poţi să respingi. Eu sunt convins că această lege trebuie respinsă. Nu neg că e nevoie de o reformă administrativă, dar nu poţi să faci, în loc de a pune în practică principiul subsidiarităţii, o centralizare, fiindcă despre asta vorbim.
Să ai opt judeţe înseamnă să duci decizia de la comunitate la o distanţă foarte mare, în condiţiile în care în România nu funcţionează sistemele digitale deloc, nu funcţionează bunul-simţ, nu funcţionează raţiunea, nimic. Deci, din acest punct de vedere, să comasezi judeţele şi să faci din regiunile de dezvoltare judeţe înseamnă catastrofă, înseamnă centralizarea deciziilor”, a afirmat Kelemen Hunor pentru Agerpres.
Declinul demografic: o provocare majoră
În discursul său, Kelemen Hunor a subliniat că problema demografică este una dintre cele mai importante provocări ale României, afectând nu doar comunitatea maghiară, ci întreaga populație.
„Astăzi, pentru noi, pentru comunitatea noastră, dar cred că pentru toată ţara, cea mai mare provocare este problema demografică. Trebuie şi putem vorbi despre multe lucruri. Putem vorbi despre investiţii, despre tot felul de planuri, proiecte, despre vise, despre dorinţe, doleanţe, dar adevărul este că dacă nu se nasc copii, atunci politica n-are pentru cine să lucreze.
Pentru cine lucrăm, pentru cine construim, pentru cine vrem să construim autostrăzi, pentru cine vrem să înfiinţăm instituţii? Cel mai important, deci, este ca la acea scădere demografică, cu care trebuie să se confrunte românii şi maghiarii laolaltă în această ţară, să găsim soluţii. Soluţii bune, soluţii care să-i ţină pe tineri acasă”, a subliniat liderul UDMR.
Kelemen a propus ca toate nivelurile de conducere, de la președinte la primari, să colaboreze pentru a găsi soluții care să oprească migrația tinerilor și să încurajeze nașterile.
Situația economică și reducerea deficitului fără creșterea taxelor
Pe lângă problemele legate de reforma administrativă și demografie, Kelemen Hunor a vorbit despre situația economică a țării, susținând că bugetul României este „în ruine” și că este nevoie de măsuri care să reducă deficitul bugetar fără a afecta puterea de cumpărare a populației.
În opinia sa, guvernul ar trebui să urmeze o politică fiscală care să evite creșterea impozitelor și să protejeze veniturile familiilor. Kelemen a sugerat că reducerea cheltuielilor neesențiale ar putea ajuta la diminuarea deficitului, creând astfel condiții pentru creștere economică.
„Putem reduce deficitul în aşa fel încât populaţia să nu simtă şi să nu sufere. Şi aşa trebuie scăzut deficitul. Din acest motiv, noi propunem ca în anii următori să fie dusă o politică bugetară fiscală care nu creşte impozitele şi care face posibil ca puterea de cumpărare pentru familii să fie păstrată la acelaşi nivel.
Şi da, în aceste condiţii este posibil să creştem economia şi să scădem deficitul bugetar, fiindcă avem foarte multe cheltuieli pe care guvernul poate să le taie liniştit”, a susţinut Kelemen.
