2002: legea venitului minim garantat incepe sa functioneze. Primarul din Miercurea Ciuc asteapta emotionat in parcul orasului prestarea primelor ore de munca in folosul comunitatii. Din 40 de persoane convocate, doar patru au venit la matura. Cateva zile mai tarziu, colegii primari din Bistrita au probleme mai mari. Liderii rromilor, reuniti in sedinta, ii acuza de discriminare: “suntem pusi sa lucram ca niste sclavi pentru venitul minim, in timp ce romanii nu sunt chemati la luc
2002: legea venitului minim garantat incepe sa functioneze. Primarul din Miercurea Ciuc asteapta emotionat in parcul orasului prestarea primelor ore de munca in folosul comunitatii. Din 40 de persoane convocate, doar patru au venit la matura. Cateva zile mai tarziu, colegii primari din Bistrita au probleme mai mari. Liderii rromilor, reuniti in sedinta, ii acuza de discriminare: “suntem pusi sa lucram ca niste sclavi pentru venitul minim, in timp ce romanii nu sunt chemati la lucru”. Dupa alte cateva zile, la Vaslui: 200 de rromi iau cu asalt primaria pentru ca nu au primit banii pe februarie si martie. Primarul nu se lasa: 104 protestatari nu vor primi nimic pentru ca au refuzat sa munceasca. Ceilalti vor lua banii pe februarie. In comuna bacauana Izvoru, 40 de localnici au intrat in greva foamei. Primul an cu venit minim garantat se incheie apoteotic la Craiova cu un asalt al primariei pentru ajutoarele restante.
Anii urmatori continua cu scene din acelasi registru. In 2005, alt guvern, aceleasi probleme: miting al rromilor la Zlatna, proteste la Suceava, unde in loc de bani se dau “chitante” de cumparaturi la magazinul unei rude a primarului, copii sub 16 ani pusi sa lucreze la Alba in locul parintilor si, in fine, sistarea platilor venitului minim garantat la Sfantu Gheorghe, unde primarul Albert Alamos a declarat ca a ramas fara fonduri si ca nu este de acord cu “plata nemuncii”.
De cativa ani, aceasta este realitatea hilara din spatele unor cifre impresionante. De la inceputul anului 2002, de cand se acorda, si pana la finele primului trimestru al acestui an, pentru venitul minim garantat s-au cheltuit peste 330 milioane de euro. Partial, banii sunt transferati in bugetele primariilor de la bugetul de stat. Numai anul trecut sumele alocate au depasit 440,3 milioane RON, echivalentul a 108 milioane de euro, de care au beneficiat 412.000 de familii sarace, in bugetul de anul acesta, mai putin electoral, fiind prevazute 307 milioane RON. Suma este aproape cat cea alocata pentru locuinte sau pentru stimularea exportului, de trei ori mai mare decat cheltuielile pentru stimularea infiintarii de noi intreprinderi si sustinerea dezvoltarii IMM, depasind in plus sumele alocate pentru dezvoltarea surselor de apa si acumularilor hidrotehnice.
Dimensiunea unor astfel de cheltuieli publice nu ar fi o problema in sine. Asa cum functioneaza in momentul de fata (potrivit Legii nr. 416/2001), sistemul venitului minim garantat nu reuseste sa reduca saracia, dovada ca numarul beneficiarilor nu a scazut spectaculos in timp, orasele sarace nu stralucesc de curatenie, desi ar trebui sa aiba numerosi lucratori in folosul comunitatii, singura incurajata fiind nemunca. In schimbul ajutorului social, ce poate depasi 233 RON pentru familii cu cinci sau mai multe persoane, beneficiarii apti de munca trebuie sa munceasca lunar cel mult 72 de ore (noua zile lucratoare complete) in folosul comunitatii, la solicitarea primarului. “Sunt bani dati de pomana, pentru ca adesea nu se presteaza nici o ora de munca. Cu bani luati degeaba, beneficiarii nu isi mai cauta de lucru in alta parte”, spune Ionel Chirita, primarul Harsovei si presedintele Asociatiei Oraselor din Romania. La Harsova, unde rata somajului se apropie de 30%, 500 de familii trebuie sa primeasca ajutor, insumand 700 milioane de lei vechi lunar. La munca nu vin nici jumatate. In Valea Calugareasca si la Pietroasele, in Buzau, este greu sa gasesti lucratori la vie, chiar daca ajutoare primesc cateva zeci de persoane. De cativa ani, sunt adusi muncitori din Moldova. Primarul Chirita crede ca in locul pomenii de stat ar trebui incurajate masurile active.
Pentru modificarea Legii nr. 416 a fost elaborat deja un proiect de lege. Acesta va obliga fiecare persoana apta de munca din familia beneficiarului sa presteze maximum 72 de ore de munca, proportional cu cuantumul ajutorului primit. Daca nu merg la scoala, orele de munca vor fi obligatorii si pentru copiii peste 16 ani. In plus, daca pana acum puteau refuza sa munceasca femeile cu copii mai mici de sapte ani, exceptarea nu va mai fi valabila decat pana cand copilul implineste doi ani, aceasta fiind si durata concediului de maternitate.
Nici scutirile medicale nu vor mai fi acceptate ca pana acum, incapacitatea fizica trebuind sa fie dovedita cu acte medicale emise de o comisie de expertiza. Ajutorul social se pierde daca familia are in proprietate orice alt bun decat cele de stricta necesitate. Autoturismul, telefonul mobil, obiectele de arta, terenurile mai mari de un anumit nivel sau cainele din locuinta determina automat pierderea ajutorului. Beneficiarii vor declara pe proprie raspundere ca nu detin astfel de bunuri si vor preciza nivelul venitului realizat. Acceptarea sau respingerea ajutorului se comunica in 10 zile lucratoare de la efectuarea unei anchete sociale, pentru care raspunde si primarul. Pana acum, erau raspunzatori doar cei care au efectuat ancheta. Anchetele se repeta din sase in sase luni.
“Decat sa dau degeaba 30 de milioane de lei pe an, mai bine ii fac asistatului un solar.”
Ionel Chirita, presedintele
Asociatiei Oraselor din Romania
Doua judete aceeasi poveste
Iasi. In judet, 27.000 de persoane primesc venitul minim, pentru 2005 fiind alocate 20 milioane RON. In municipiul Iasi, din 1.800 de beneficiari, la inceputul anului doar 500 lucrau in folosul comunitatii. “Restul prezinta adeverinte medicale sau sunt mame cu copii mici”, declara viceprimarul Constantin Neculau. Cei care accepta sa lucreze, nu vor oriunde. “La Salubris, unde erau pusi la curatat strazile, au lucrat doar doua persoane”, spune Neculau.
Gorj. Numarul beneficiarilor a crescut in Targu Jiu la 890, fata de 652 cu un an in urma. In 2004 s-au cheltuit 5,4 miliarde de lei vechi. In Comuna Calnic, unde exista 200 de beneficiari, primarul Virgiliu Popovici crede ca banii ar fi mai bine folositi daca s-ar crea locuri de munca in cadrul serviciilor publice: “asa, ar sti ca daca nu isi fac treaba, isi pierd serviciul”. La Baia de Fier, cei mai multi beneficiari sunt rromi (80%, din 400), ceilalti saraci neacceptand sa se afiseze la maturat strazile sau curatind santuri.
Cat poate primi un asistat
Venitul minim lunar garantat este:
• 63 RON pentru o persoana singura
• 113,4 RON – doua persoane
• 157,5 RON – trei persoane
• 195,3 RON – patru persoane
• 233,1 RON – cinci persoane
• cate 15,75 lei pentru fiecare alt membru peste cinci persoane
• Nivelul se majoreaza cu 15% daca cel putin un membru al familiei este salariat
Ajutorul social primit reprezinta diferenta dintre venitul minim garantat si venitul net realizat de familie.
Pomana de patru ani
Anul acesta este cel de-al patrulea in care primariile “dau de pomana” celor mai saraci romani o parte din banii primiti de la bugetul de stat. Sumele au crescut de la an la an. Chiar daca pentru 2005 la rectificarea bugetara s-au aprobat sume diminuate, in primul trimestru s-a cheltuit deja mai mult de o treime din ce s-a alocat pentru tot anul.
SURSA: MMSSF