Motivul pentru care salariile publice sunt mai mari decât cele private
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a abordat recent discrepanțele semnificative între salariile din sectorul public și cele din sectorul privat, subliniind că această diferență nu reflectă normalitatea.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, salariul mediu net în administrația publică centrală este de aproximativ 7.000 de lei, cu aproape 2.000 de lei mai mult decât salariul mediu net pe economie.
Această diferență a generat îngrijorări și întrebări în rândul economiștilor și publicului.
Boloș a explicat că această situație rezultă din lipsa unor mecanisme predictibile și coerente pentru stabilirea salariilor.
„Avem o reformă în curs, denumită salarizarea unică, destinată să elimine deciziile ad-hoc și să alinieze salariile la indicatorii de performanță, precum și la salariile din sectorul privat,” a declarat ministrul într-o conferință de presă recentă.
El a recunoscut că solicitările de majorare a salariilor din sectorul public au fost adesea legitime, dar că aceste cerințe au fost adesea influențate de proteste și revendicări care nu au fost întotdeauna integrate într-un sistem predictibil de salarizare.
Salariile din sectorul privat și cel public, corelate în UE
În contextul european, Boloș a subliniat că majoritatea țărilor din Uniunea Europeană reușesc să coreleze salariile din sectorul public cu cele din sectorul privat.
„În absența unor mecanisme adecvate, diferențele devin evidente și îngrijorătoare. În toate statele moderne din UE, aceste salarii sunt corelate, dar noi am fost sub presiunea constantă a revendicărilor de majorare, fără un sistem stabil și predictibil,” a adăugat Boloș.
Ministrul a precizat că reforma salarizării unice trebuie să fie corelată cu indicatorii de performanță și să reflecte realitățile economice și salariale din sectorul privat.
De asemenea, el a menționat că ajustările salariale adecvate ar trebui să provină din investiții cu valoare adăugată mare, care să sprijine o remunerare corespunzătoare în ambele sectoare.
Boloș a încheiat prin a sublinia importanța unui mecanism de salarizare robust și echitabil, care să asigure că salariile din sectorul public sunt aliniate cu cele din sectorul privat și să reflecte performanța și contribuțiile fiecărui sector.
„Orice analist economic când vede o asemenea discrepanţă între cele două tipuri de salarii, sau salariul mediu din sectorul public şi salariul mediu din sectorul privat, îşi pune o primă întrebare: de ce această diferenţă? În toate statele moderne ale Uniunii Europene, cele două tipuri de salarii sunt corelate, dar fiindcă noi nu am avut mecanisme de stabilire a salariilor care să fie predictibile – a fost tot timpul sub presiunea celor care au avut revendicări şi au spus acum vrem majorare de salarii – ei, dacă o să avem un mecanism de salarizare care să fie în concordanţă cu mecanismele europene şi va fi legat de indicatori de performanţă şi corelat cu sectorul privat trebuie să se corecteze această inadvertenţă pentru că nu este de domeniul firescului. În lipsa acestor mecanisme am ajuns în această situaţie, dar repet, sunt revendicări legitime ale sectorului public, cum şi sectorul privat face eforturile pentru ca noi să avem un nivel de remunerare corespunzător şi nu poate să vină decât din investiţii cu valoare adăugată mare”, a subliniat ministrul Finanţelor.
El explică faptul că ajustările salariale devin posibile atunci când Guvernul efectuează investiții care aduc o valoare adăugată semnificativă.
Bugetul alocat pensiilor urcă la 136,3 miliarde de lei
Bugetul destinat pensiilor va crește cu aproape 50% față de 2020, ajungând la 136,3 miliarde lei, în urma recalculării. Totuși, conform estimărilor Ministerului Finanțelor, proporția cheltuielilor cu pensiile în PIB va rămâne stabilă, cu o tendință de scădere preconizată pentru perioada 2030-2031.
„Este o dovadă de responsabilitate pentru cei 4,7 milioane de români care urmează să primească deciziile de recalculare.(…) 3,8 milioane de pensionari sunt în situaţia fericită de a avea pensiile recalculate cu procente de până la 100%. Este, dacă vreţi, o perioadă istorică pentru ceea ce înseamnă reforma sistemului de pensii românesc, pentru ceea ce înseamnă înlăturarea inechităţilor.
(…) Şi în proiecţiile pe care le-am realizat la nivelul Ministerului Finanţelor, ponderea acestor categorii de cheltuieli cu pensiile în PIB rămâne constantă, cu tendinţe de scădere în perioada 2030-2031. Deci, din acest punct de vedere, putem spune că legea, în ansamblul său, şi-a atins obiectivul, acela de a avea în România un sistem public de pensii sustenabil.(…) Dacă în 2020 aveam un buget alocat pensiilor de 81,4 miliarde lei, în 2024, după estimările noastre, bugetul alocat pensiilor urcă la 136,3 miliarde de lei.
Aici discutăm de 54,9 miliarde de lei, deci o creştere a acestui buget cu aproape 50%, ceea ce semnifică şi reliefează efortul pe care l-am făcut în această perioadă de timp pentru a asigura resursele financiare necesare, pentru că de-a lungul timpului au fost şi încercări eşuate de recalculare a pensiilor”, a spus Boloş la o conferinţă de presă privind procesul de recalculare şi distribuire a pensiilor, organizată la sediul PNL.
