Noul sistem de redevenţe petroliere, publicat ca proiect de lege de către Ministerul Economiei, arată, în mare, la fel ca precedentul, în vigoare încă din 2004. Cel puţin în cazul exploatărilor de uscat (onshore), este exact la fel.

O modificare apare doar în cazul concesiunilor marine (offshore), însă doar pentru investitorii care vor obţine perimetre după intrarea în vigoare a noului sistem. Cu alte cuvinte, ExxonMobil – OMV Petrom şi Black Sea Oil & Gas nu sunt afectate de schimbarea sistemului de redevenţe, putând să extragă liniştite gazele naturale din Marea Neagră. De altfel, americanii se aşteptau cumva la o abordare în acest sens, dovadă fiind declaraţia directorului BSOG, Mark Beacom, făcută în aprilie 2017, pentru Capital: „Am afirmat în mod constant faptul că stabilitatea fiscală este vitală pentru investitori… La momentul la care investitorii au obţinut aceste perimetre, anumite clauze de stabilitate au fost incluse în lege şi în acordurile de concesiune şi presupunem că aceste prevederi vor fi respectate“.
Componentă fixă şi variabilă

Taxarea resurselor de hidrocarburi aflate în platforma continentală a Mării Negre se schimbă întrucâtva doar pentru investitorii care vor obţine concesiunea unor perimetre după intrarea în vigoare a noii legi a redevenţelor. Schimbarea, în cazul ţiţeiului, vine din faptul că sumele datorate vor avea o componentă fixă şi una variabilă. Astfel, în prezent, se aplică o cotă în bani de 13,5% la extracţia de petrol, pentru cantităţi mai mari de 100.000 de tone trimestrial. În viitor, noua taxă va fi compusă dintr-o componentă fixă de 8% pentru orice cantitate extrasă, plus una variabilă între 4,5% şi 5,5%, funcţie de volumul extras.

La gaze, redevenţele acum sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10 milione mc/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 10 şi 50 mil. mc/trim., 9% pentru zăcăminte care produc între 50 şi 200 mil. mc/trim. şi 13% pentru zăcăminte care produc peste 200 mil. mc/trim. În viitor, taxa fixă va fi 10%, la care se adaugă cote variabile, între 2%, 2,5% şi 3% în funcţie de nivelul producţiei trimestriale, evident cota mai mare fiind pentru o producţie mai mare. 

O altă noutate adusă de poiectul de lege se referă la termenul de plată al redevenţelor, care se schimbă din trimestrial în lunar. De asemenea, se modifică metodologia de calculul al preţului de referinţă a gazului. Astfel, metodologia de calcul a preţului de referinţă va fi stabilită prin ordin emis de preşedintele autorităţii competente, adică ANRM. 
Pentru un expert, proiectul de lege nu este foarte clar, pentru că îi lipsesc elemente-cheie. Mai precis, cum vor fi afectate companiile de noile cote. „Este nevoie ca autorităţile să prezinte transparent un studiu de impact pentru măsurile propuse“, spune Răzvan Nicolescu, expert energie în cadrul Deloitte România. Declaraţia acestuia se leagă şi de faptul că noile redevenţe pot fi schimbate anual. Guvernul îşi rezervă dreptul de a actualiza cotele de redevenţă mai sus menţionate, la solicitarea ANRM pe baza unor analize economice de oportunitate respectiv prin aplicarea cursului de schimb oficial lei/euro stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al UE.

Anul trecut, statul a încasat 1,07 miliarde de lei din redevenţele petroliere, în scădere cu 16% faţă de anul precedent, din pricina ieftinirii barilului de petrol, de preţul căruia sunt calculate taxele de încasat.