Medicul legist Gabriel Gorun a semnalat că echipamentele folosite pentru testele anti-drog sunt depășite
Vicepreședintele Societății de Medicină Legală din România, medicul legist Gabriel Gorun, atrage atenția asupra stării precare a aparaturii utilizate în laboratoarele de medicină legală din țară. Potrivit acestuia, echipamentele sunt uzate moral și fizic, iar dotările sunt la nivelul anului 2009.
„Lucrăm cu aparatură la nivelul anului 2009”, subliniază Gorun, explicând că, deși fenomenul consumului de droguri a crescut semnificativ, sistemul medico-legal nu a ținut pasul cu aceste schimbări.
Legiștii se confruntă cu dificultăți în respectarea noilor cerințe impuse de OUG 97, care prevăd eliberarea rezultatelor preliminare în 72 de ore pentru șoferii suspectați de consum de substanțe interzise.
Modernizarea sistemului de medicină legală, blocată de promisiuni
În pofida promisiunilor și discuțiilor guvernamentale despre alocarea a 40 de milioane de euro pentru laboratoare de medicină legală, dotările rămân insuficiente. Deși unele unități s-au modernizat din fonduri proprii, proiectul guvernamental stagnează, fără declarații recente privind implementarea.
„S-au făcut promisiuni foarte multe. S-a discutat la nivel politic înalt, adică la nivel de Guvern al României, despre achiziţii într-un cuantum fabulos, 40 de milioane de euro, care trebuia să doteze numeroase servicii judeţene şi laboratoare de la INML. S-au dat termene peste termene de concretizare.
A venit şi OUG 84 care a adus o nouă presiune publică şi, din nou, noi declaraţii. Totul este în aceeaşi fază de proiect. Nici măcar declaraţii nu s-au mai dat.
Aş spune că s-au îmbunătăţit însă lucrurile, un pic, nu fabulos, dar un pic, pentru că managerii care s-au gospodărit mai bine şi mai eficient au reuşit ca din fonduri proprii să-şi achiziţioneze singuri în laboratoarele lor câte un aparat sau chiar mai multe şi au reuşit să creeze nişte laboratoare de nivel modern decent”, a declarat, vineri seară, la emisiunea Medika Antidrog de la Medika Tv, vicepreşedintele Societăţii de Medicină Legală din România, medicul Gabriel Gorun.
Unele laboratoare au reușit să achiziționeze echipamente moderne, dar ele nu sunt suficiente pentru a face față volumului actual de analize
Deși în unele județe managerii laboratoarelor de medicină legală au reușit să achiziționeze echipamente moderne din fonduri proprii, acestea nu sunt suficiente pentru a face față volumului actual de analize.
Lipsa unor centre de referință bine echipate îngreunează realizarea analizelor complexe, iar principalul centru de solicitări, INML, funcționează cu aparatură închiriată, abia reușind să respecte noile cerințe.
Dotările sistemului medical sunt în mare parte învechite, fiind bazate pe investiții din perioada 2007-2009, iar modernizările recente sunt limitate și nu vizează cele mai solicitate laboratoare.
„Ideal ar fi să existe câteva centre mari de referinţă care să aibă şi posibilităţi exhaustive de analiză, mai ales în cazurile deosebite, pentru că rutina este de a face toate laboratoarele un spectru comun de analize, dar atunci când ai nevoie de nişte analize dedicate punctual, să ai la cine apela şi acestea ar fi centrele de excelenţă.
Din păcate, însă, centrul cel mai mare, ca număr de solicitări, INML-ul, nu a reuşit să upgradeze prea mult aparatura, avem doar un contract de comodat, aşadar nu este aparatul nostru, este într-un contract de împrumut, cu un aparat cu care cu greu facem faţă noilor cerinţe impuse de OUG 97, aceea de a elibera rezultate preliminare în 72 de ore. Dar lucrurile sunt la limită, lucrurile sunt întotdeauna pe muchie, planează absolut mereu posibilitatea ca aparatul să aibă o mică defecţiune, să apară o mică breşă de aprovizionare, poate, şi în momentul acela termenele devin extrem, extrem de dificil de respectat.
Fondul de dotare al sistemului medical din România este cel de la 2007-2009, când pentru un proiect PHARE s-au investit banii şi cu contribuţia statului român, s-au făcut şi training-uri pentru personalul de laborator. Din păcate, peste aceste dotări din acel an, după cum v-am zis, doar punctual, dar recunosc că unele laboratoare au reuşit să ajungă la un nivel modern, dar nu sunt neapărat cele mai solicitate din ţară”, spune Gabriel Gorun.
Planul de dotare a fost realizat în funcție de necesitățile din 2009
Planul de dotare din 2009 a fost realizat în funcție de necesitățile de atunci, când consumul de droguri în România era la un nivel redus. Creșterea incidenței consumului și înăsprirea legislației, care a impus testări frecvente în trafic, au dus la o cerere semnificativ mai mare de analize solicitate de autorități.
În prezent, numărul acestora este de zece ori mai mare față de 2009, în timp ce infrastructura laboratoarelor a rămas la nivelul dotărilor inițiale.
„Evident că şi planul de dotare din 2009 a fost făcut pe un necesar, din acel moment, când fenomenul consumului de droguri în România încă era la început, numărul de consumatori nu era atât de mare şi nici incidenţa consumului în populaţie nu era foarte mare.
Odată cu înăsprirea legislaţiei care a dus la aceste testări aproape obligatorii în trafic, care au crescut teribil de mult numărul de analize pe care le solicită organele de drept, de justiţie INML-ului, odată cu dezvoltarea societăţii, practic, ne capitalizăm şi noi şi ne ducem spre fenomenele vestice cu aceeaşi viteză cu care şi ei au evoluat, în momentul de faţă avem de ordinul ori 10 numărul de analize faţă de anul 2009 când am încheiat dotarea iniţială”, a explicat oficialul.
Volumul de analize a crescut de zece ori
În ultimii ani, numărul analizelor realizate anual de INML a crescut de peste zece ori, de la 300 la aproximativ 3.500-4.000, însă dotările laboratoarelor de medicină legală au rămas aceleași.
„Evident, aparatele sunt uzate moral, uzate şi tehnic, uzate fizic, defecţiuni frecvente, nu se mai ridică la nivelul de cerinţă al anului 2025”, avertizează Gabriel Gorun.
Acesta explică faptul că în București, unde cererea este cea mai mare, dotările sunt la nivelul anului 2009, când consumul de droguri era la început, iar necesarul de analize era mult mai redus. În prezent, însă, sistemul medico-legal trebuie să facă față unui volum de lucru de zece ori mai mare, cu aceeași aparatură învechită și cu același personal.
