Luni, 27 martie 2023, Comisia Juridică şi Comisia de Muncă a Senatului României vor dezbate, pentru raport, proiectul de lege inițiat de Guvernul de la București privind reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu și indemnizațiile de serviciu, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), potrivit ordinii de zi ale celor două comisii publicată pe site-ul instituţiei. Termenul de adoptare tacită în Senat este 31 martie.
Potrivit sursei citate anterior, modificările propuse de Guvernul României vizează calculul pensiilor de serviciu, plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii.
„Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în perioada activă, (…) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcţie de contributivitate”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Ce urmărește reforma pensiilor speciale?
Vă amintim că joi, 23 martie, preşedintele României, Klaus Iohannis, a vorbit despre pensiile speciale şi despre zvonurile care au apărut în spațiul public, potrivit cărora Guvernul de la București ar fi dispus să renunţe la nişte bani europeni pentru a salva pensiile speciale. Potrivit spuselor sale, reforma pensiilor speciale trebuie realizată în aşa fel încât să fie un sistem corect, echitabil şi sustenabil, iar pensionarii să poată avea o pensie decentă şi peste 10-20 de ani.
„Trebuie să vedem fondul problemei. Sistemul de pensii trebuie să fie sustenabil. Asta înseamnă că pensionarii trebuie să îşi primească drepturile pentru viaţă muncită, dar trebuie să avem grijă ca şi peste 10-20 de ani ei să îşi primească pensia. Asta înseamnă să fie sistemul sustebanil şi scopul reformei acesta este – pentru a crea un sistem corect, echitabil, sustenabil.
Şi exact asta trebuie să fie proiectul pe care mă aştept să îl înainteze ministerul de resort şi coaliţia. (…) Trebuie să ne amintim care e fondul discuţiei şi fondul discuţie este că pensionarii au dreptul la pensia lor, una din care pot trăi, echitabilă şi care e garantată a la long”, a declarat, joi, Klaus Iohannis, înainte de a începe reuniunea Consiliul European.
Ce planuri au oficialii români în legătură cu pensiile speciale?
În prezent, coaliția de guvernare se află într-un impas în ceea ce privește reforma pensiilor de serviciu. Comisia Europeană a sugerat ca pensiile militarilor și ale magistraților să fie calculate pe baza unui procent, însă această sugestie i-a bulversat pe guvernanții români, iar acum PNL și PSD evită să ia vreo măsură. În același timp, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a propus chiar renunțarea la reforma pensiilor de serviciu.
Disputa dintre cele două partide politice ar putea duce la pierderea a celei de-a treia tranșe din PNNR, care se ridică la 3,1 miliarde de euro. Oficialii europeni au propus în recomandarea lor două opțiuni, ci anume: o rată de înlocuire a veniturilor de 45% și o bază de calcul bazată pe veniturile obținute de-a lungul carierei. Într-o scrisoare adresată Guvernului României, oficialii europeni au argumentat că implementarea oricăreia dintre cele două opțiuni ar alinia pensiile speciale la principiul contributivității.
„Luarea în considerare a veniturilor obținute în întreaga carieră ar trebui să fie opțiunea preferată, deoarece ar spori, de asemenea, echitatea sistemului. Această opțiune ar putea fi adoptată în combinație cu alinierea indexării pensiilor militare la cea din sistemul general, ceea ce ar asigura o rată adecvată a prestațiilor în viitor”, se arată în acea scrisoare.
Potrivit unor surse din cadrul coaliției de guvernare, propunerea Comisiei Europene „ar duce la scăderea pensiilor militare sub nivelul pensiei medii din România”, ceea ce ar duce la un blocaj în sectoarele Armatei și Justiției.
În plus, oficialii europeni recomandă ca reforma pensiilor speciale să nu se aplice retroactiv și să fie păstrate pensiile speciale aflate în plată. Acele surse au avertizat că acest lucru ar fi catastrofal deoarece neimpozitarea celor care primesc în prezent pensii speciale ar duce la pensionarea mai multor persoane în sistemul actual și că punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Europene ar avea un efect devastator atât asupra sistemului juridic, cât și asupra celui militar.