Modificările programului „Tomata” din 2025. Fermierii mici, afectați de scăderea ajutorului financiar
Programul „Tomata”, cel care sprijină legumicultorii care cultiva legume în spații protejate, va continua și în 2025, dar cu modificări care nu sunt pe placul tuturor celor care depind de această formă de ajutor. Schimbările vor afecta, în special, fermierii mici, care consideră că aceste ajustări le vor submina activitatea.
Noul program „Tomata” și schimbările sale
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat recent că programul va fi păstrat și anul viitor, dar cu câteva ajustări importante. Deși mulți fermieri s-au întâlnit în diverse colțuri ale țării pentru a discuta noile condiții, reacțiile nu sunt deloc favorabile. Mulți dintre aceștia, nemulțumiți, și-au exprimat opiniile direct pe rețelele sociale.
Una dintre principalele schimbări este faptul că ajutorul financiar nu va mai fi acordat doar pentru 1.000 m.p. per fermă, ci pentru fiecare multiplu de 1.000 m.p. cultivat. În loc de 3.000 euro pentru fiecare 1.000 m.p., așa cum se acorda în trecut pentru ciclul 1 de producție de tomate, suma va scădea acum la 1.500 euro. De asemenea, fermierii vor putea cultiva și alte legume în ciclul 1, dar cu o condiție: să asigure o suprafață de cel puțin 1.000 m.p. de tomate.
Fermierii mici, nemulțumiți de reducerea sprijinului
Fermierii, mai ales cei care dețin suprafețe mici de teren, consideră că modificările recente sunt un adevărat „soc” financiar. „Cum să ne spui că e mai bine când, pentru aceeași suprafață, ajutorul scade la jumătate? Era 3.000 euro pentru 1.000 m.p., iar acum sunt doar 1.500. La 3.000 m.p., în loc de 9.000 euro, vei primi doar 4.500. Asta e ‘îmbunătățirea’?”, se întreabă unul dintre fermierii nemulțumiți, într-un comentariu pe pagina liderului Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel.
Și alți fermieri se plâng de faptul că noile condiții afectează în mod direct pe cei cu suprafețe mici, care nu au cum să își extindă serele.
Măsuri favorabile fermierilor mari
În schimb, fermierii care au accesat fonduri europene și care sunt obligați de reglementările în vigoare să își mențină sau chiar să își mărească suprafața de cultivat văd modificările într-o lumină mult mai favorabilă. Aceștia vor beneficia de ajutoare pentru fiecare 1.000 m.p. cultivați, ceea ce, în anumite cazuri, poate însemna o îmbunătățire a condițiilor pentru fermele mari.
Ion Păunel, liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, explică faptul că, în acest context, „se face dreptate” pentru fermierii mari, care au fost anterior dezavantajați de limita de 1.000 m.p. pentru fiecare proiect. Aceștia vor putea acum să depună cereri pentru întreaga suprafață cultivată, fără să fie nevoiți să își divizeze exploatațiile, așa cum era cazul până acum.
Fermierii cu suprafețe mici propun să se păstreze suma de 3.000 euro
Unii dintre fermierii cu suprafețe mici propun să se păstreze suma de 3.000 euro pentru primii 1.000 m.p., ca în anii anteriori, iar pentru suprafețele suplimentare să se adauge suma de 1.500 euro pentru fiecare 1.000 m.p. cultivat în plus. Această propunere, însă, riscă să ducă din nou la divizarea suprafețelor, pentru ca fermierii să obțină aceleași sume, lucru care nu ar rezolva cu adevărat problemele.
Alți fermieri sugerează o soluție mai echitabilă: 2.000 – 2.200 euro pentru fiecare 1.000 m.p., având în vedere inflația și creșterea costurilor pentru semințe, tratamente și alte materiale necesare în agricultură. De asemenea, se discută despre revenirea la nivelul de subvenție din perioada 2014-2020, când sprijinul era mult mai generos – 5.000 euro pe hectar.
Depunerea cererilor prin APIA
Un alt element al modificărilor este trecerea depunerii cererilor prin APIA, în locul direcțiilor agricole județene, așa cum s-a întâmplat până acum. Acest lucru ar putea face procesul mai rapid și mai transparent, dar și mai simplu pentru fermieri.
Județul Olt a fost și continuă să fie lider în programul „Tomata”, având cele mai multe dosare depuse de fermieri. În 2024, aproape 17.000 de dosare au fost înregistrate în acest județ, ceea ce subliniază importanța programului pentru fermierii din zonă.
Deși programul „Tomata” rămâne un instrument vital pentru susținerea legumiculturii din România, modificările aduse nu sunt tocmai ușor de digerat, iar fermierii se află în continuare într-o mare incertitudine.
