Comisia de buget-finanțe din Senat trebuia să dea azi avizul pentru proiectul legislativ al Guvernului privind reducerea cheltuielilor cu pensiile și indemnizațiile de serviciu, însă a amânat această decizie. Printre modificările propuse de Guvern se numără modul de calcul al pensiilor de serviciu.
Comisia de buget-finanţe a Senatului a amânat, marţi, acordarea unui aviz, după prima dezbatere în Parlament a proiectului de lege al Guvernului care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Comisia din Senat a amânat acordarea unui aviz
Preşedintele Comisiei, senatorul PNL Nicolae Neagu, a solicitat, ca urmare a cererilor din Comisie, miniştrilor Muncii şi de Finanţe să participe la dezbateri şi în două săptămâni să prezinte un document din care să rezulte impactul bugetar al acestui proiect de lege.
Modificările propuse de Guvern vizează calculul pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii.
„Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în perioada activă, (…) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcţie de contributivitate”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), 9.680 persoane beneficiază de pensii de serviciu în ianuarie 2023, cu 270 mai puţini decât luna anterioară, cei mai mulţi, respectiv 4.468, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.
Termenul de adoptare tacită în Senat este 16 martie.
Amendamente la proiectul privind pensiile speciale
De asemenea, menționăm că în cursul zilei de luni deputatul neafiliat Andrei Lupu, membru al REPER, a anunţat că va depune, împreună cu alţi parlamentari membri ai acestui partid, o serie de amendamente la proiectul Guvernului privind pensiile speciale, în condiţiile în care există semnale „foarte clare” din partea Comisiei Europene cu privire la faptul că actul normativ „pune în pericol” PNRR.
El a precizat că este vorba despre patru categorii de pensii speciale – pensiile magistraţilor, pensiile din domeniul „de forţă”, Armată, MAI, servicii, pensiile aleşilor: parlamentari, primari, preşedinţi de Consilii judeţene şi alte câteva categorii „mai mici” – personalul auxiliar din instanţe, personalul Curţii de Conturi, personalul din Parlament, diplomaţi, personalul din aviaţie.
„Pentru fiecare avem măsuri. În ceea ce priveşte acele categorii mai mici, (…) propunem foarte ferm desfiinţarea pensiilor speciale care nu sunt bazate pe contributivitate. În aceste cazuri nu există nicio justificare pentru a exista pensii nebazate pe contributivitate, toate aceste categorii trebuie să treacă în zona pensiilor obişnuite bazate pe contributivitate”, a explicat Andrei Lupu.
Pentru magistraţi, a arătat deputatul, există o obligaţie internaţională de a păstra pensii de serviciu, însă trebuie clarificat ce înseamnă acestea, astfel încât să se poată vorbi despre „o situaţie echitabilă”.