Nici măcar jumătate din consumul de petrol nu este acoperit din producția internă, iar rezervele sunt aproape de epuizare. Fără investiții de ordinul miliardelor, peste câțiva ani, vom ieși de pe lista statelor producătoare de țiței
Anii de glorie cu producții-record de țiței au apus demult. Dacă în urmă cu 30-40 de ani din pământul țării erau extrase cantități de peste 10 milioane de tone de petrol (vârf al producției în 1976 – 14,8 mil. tone), acum abia se mai extrag 4 milioane de tone. A secătuit subsolul României sau rezervele de petrol sunt păstrate pentru generațiile viitoare? Răspunsul îl găsim în toate rapoartele și analize celor din domeniu: zăcămintele au ajuns de multă vreme la maturitate.
Exploatarea de țiței a început încă din secolul XIX, mai exact în 1857, când România a fost cea dintâi țară din lume care a înregistrat oficial prima producție de petrol. În prezent, OM Petrom desfășoară operațiuni de producție în 240 de zăcăminte din cele 300 câte se află în administrarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.Doar o mică parte – o zecime – din zăcămintele OMV Petrom sunt cu adevărat viabile, asigurând două treimi din totalul producției (circa 4 mil. tone/an), dar au deja durată medie de producție de aproximativ 50 de ani. 90% din zăcăminte sunt de dimensiuni reduse, cu o producție medie totală de doar 250 bep/zi (baril echivalent petrol/zi).
Spre comparație, producția medie pe un singur zăcământ în Italia este de 1.300 bep/zi, în Marea Britanie – 5.000 bep/zi, iar în Olanda de 6.300 bep/zi. În România, nivelul mediu al producției per zăcământ este de doar 700 bep/zi.
Cel mai scăzut nivel din Europa
În prezent, conform reprezentanților companiei, OMV Petrom deține circa 9.000 de sonde cu o producție de 19 bep/zi, acesta fiind și cel mai scăzut nivel din Europa. Mai mult, „din cauza fragmentării, maturității și calității, cu implicațiile operaționale
respective, costurile de operare ale OMV Petrom au fost anul trecut între cele mai mari din Europa, doar Marea Britanie având un cost mai mare“. Altfel spus, producem puțin și cu costuri uriașe. Iar acest lucru este cauzat și de presiunea scăzută întrucât zăcămintele sunt aproape de epuizare. Cât de departe este anul în care vom epuiza toate rezervele de petrol din subsol? Conform calculelor specialiștilor din domeniu, la o producție medie de 4 mil. tone și fără noi descoperiri, în 10 – 15 ani vor fi epuizate toate rezervele sigure de petrol ale României.
Cei mai mari producători de petrol, în special OMV Petrom, au început ample campanii de redezvoltare de zăcăminte. La finele primului trimestru, compania anunța că și-a propus implementarea a 6-8 proiecte de redezvoltare de zăcăminte până în anul 2015. La finele anului trecut, patru proiecte erau în faza de proiectare, iar la Suplacu de Barcău și Oprisenești era deja depășit stadiul deciziei finale de investiție. „Producția aferentă celor 6 zăcăminte reprezintă circa 40% din producția curentă a OMV Petrom“, a anunțat atunci compania.
Tehnologii moderne – investiții mari
De exemplu, doar zăcământul matur de la Suplacu, exploatat de peste 50 de ani, are o producție zilnică de 10% din producția de țiței a OMV Petrom în România. Compania a anunțat, în martie, că va aloca fonduri de 200 de milioane de euro până în 2015. „Noi credem că există încă potențial în aceste zăcăminte mature“, susține Gabriel Selischi, director de explorare și producție. În cazul zăcământului Oprisenești (județul Brăila), compania și-a luat angajamentul unei investiții de 90 mil. euro până la finele acestui an. Redezvoltarea zăcământului Oprisenești are ca scop deblocarea unor rezerve suplimentare totale de hidrocarburi de 8 milioane bep. Investițiile totale pentru cele 6 proiecte se ridică la circa 400 mil. euro, iar rezervele sunt estimate la 70 milioane bep.
Doar în aceste condiții compania a reușit să reducă rata declinului producției, așa cum menționa și directorul general al companiei, Mariana Gheorghe. De la privatizare (2004) și până în prezent, Petrom a realizat investiții de 6 miliarde de euro doar în explorare și producție.
OMV Petrom nu este însă singura companie interesată de „aurul negru“ al României. Compania s-a asociat cu lideri mondiali în producția de oil&gas precum ExxonMobil, pentru blocul Neptun din Marea Neagră, Hunt Oil și mai nou cu Repsol, pentru patru perimetre onshore situate în sudul Carpaţilor Meridionali şi al Carpaţilor de Curbură. Și a doua mare companie petrolieră de pe piața locală – Rompetrol a început să-și intensifice activitatea în acest sector. Grupul deținut de KazMunaiGas (KMG) deține 5 perimetre în România – Focşani, Zegujani, Satu Mare, Gresu şi Nereju. În perioada 2009-2012, investițiile grupului doar pentru achiziția de date seismic, procesare și interpretare s-au ridicat la 18 mil dolari. La această sumă se adaugă peste 40 mil. dolari în forarea a două sonde de mare adâncime.
De anul viitor pe harta României ar putea apărea noi investitori, autoritățile așteptându-se la nume mari din domeniu, având în vedere interesul crescut de la ultimele runde de concesiune. Anul viitor, cel mai probabil în primul semestru, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale va publica anunțul pentru o nouă rundă de concesiune, care ar putea viza 36 de perimetre petrolifere. Recent, Irina Zamfir, consilier în cadrul Agenției, a precizat că în prezent se lucrează la documentația pentru runda a XI-a de concesiuni, dar lista exactă și datele de identificare a perimetrelor va fi cunoscută abia la începutul anului viitor.
Acest articol a apărut în Suplimentul PETROL realizat de Capital și a fost distribuit cu ediţia print numărul 46 a revistei Capital din săptămâna 18-24 noiembrie 2013