În sfârșit, un război izbucnit în 2020 se va termina rapid! Președintele Comisiei Europene, Charles Michel, a făcut marele anunț în urmă cu câteva ore, la o reuniune oficială a Uniunii Europene de la Bruxelles.
Președintele Comisiei Europene, Charles Michel, a anunțat recent că Armenia şi Azerbaidjan au convenit să avanseze discuțiile diplomatice privind un tratat de pace ce vizează războiul din Nagorno-Karabah, izbucnit în 2020.
Acesta a explicat că premierul armean Nikol Paşinian şi preşedintele azer Ilham Aliev au avut o discuție „sinceră şi productivă” sub medierea Uniunii Europene, la o reuniune oficială de la Bruxelles.
„Liderii au convenit să facă să avanseze discuţiile asupra viitorului tratat de pace care reglementează relaţiile interstatale între Armenia şi Azerbaidjan”, a transmis, duminică seară, Charles Michel, potrivit unui comunicat de presă emis de Comisia Europeană.
Charles Michel a subliniat importanţa de a ţine cont de „drepturile şi securitatea populaţiei armene din Karabah” în dialogul său cu Nikol Paşinian şi Ilham Aliev.
Potrivit spuselor sale, negocierile vor începe „în săptămânile următoare”.
În curând, va avea loc „o reuniune a comisiilor frontaliere”, ce va aborda problemele actuale privind delimitarea frontierelor şi „cel mai bun mod de a asigura o situaţie stabilă”, a completat oficialul european.
O altă reuniune organizată de Uniunea Europeană între premierul armean Nikol Paşinian şi preşedintele azer Ilham Aliev este prevăzută pentru luna iulie sau luna august, a precizat Charles Michel.
Din 2020, Armenia şi Azerbaidjan sunt în război
În 2020, Nagorno-Karabah, regiune disputată de Armenia şi Azerbaidjan timp de treizeci de ani, a fost miza unui război de şase săptămâni care s-a soldat cu peste 6.500 de morţi, înainte de un armistiţiu negociat de Rusia.
În cadrul acestui acord, Armenia a cedat bucăţi întregi din teritoriile sale pe care le controla după un prim război victorios de la începutul anilor 1990. Totodată, o forţă de pace rusă de 2.000 de soldați ruși sa fost desfăşurată în Nagorno-Karabah.
Acordul de încetare a focului armat, considerat umilitor de Armenia, a declanşat săptămâni de manifestaţii anti-guvernamentale, făcându-l pe Nikol Paşinian să convoace alegeri legislative anticipate ce au fost câştigate de partidul său, Contract Civil, în septembrie 2021.
Însă manifestanții armeni, la apelul opoziţiei politice, continuă să protesteze din luna mai 2022 pentru a cere demisia urgentă a lui Nikol Paşinian.
Menționăm faptul că manifestaţii anti-guvernamentale actuale i-au speriat pe oficialii armeni, de aceea Nikol Pashinyan a solicitat urgent Kremlinului să trimită trupe CSTO (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă) în Armenia, informează agenția de presă „Baza”.
Premierul Armeniei a solicitat urgent ajutorul Rusiei
Potrivit sursei citate, în ajunul Summitului CSTO de la Moscova, Nikol Pashinyan a trimis o cerere oficială către CSTO.
„El a venit la Moscova pentru a obține garanții din partea membrilor Organizației: dacă situația din Erevan evoluează conform scenariului kazah, atunci Rusia și alți membri ai CSTO vor aduce trupe, vor reprima revoltele și îl vor ajuta pe Pashinyan să rămână la putere.
Se presupune că mișcarea naționalistă ia acum amploare în țară, ceea ce amenință ordinea constituțională a statului și, prin urmare, decizia necesară a Organizației de a trimite un contingent militar în Armenia”, a declarat o sursă anonimă.
„Solicitarea lui Pashinyan a fost respinsă în cadrul Administrației Prezidențiale, iar el însuși a fost rugat să retragă cererea, în caz contrar, părții armene i s-a promis că o va scoate oficial de pe ordinea de zi”, a spus alt oficial european.
Premierul Armeniei a încercat să obțină sprijin direct de la Vladimir Putin: „Dar chiar și aici a fost refuzat. Întâlnirea bilaterală cu Pashinyan a fost amânată până la sfârșitul evenimentului, iar oficialul armean a așteptat cinci ore pentru o întâlnire cu Putin, în cele din urmă, nu a primit niciodată aprobarea de a-și rezolva problema cu ajutorul armatei ruse”, a declarat altă sursă.