Fostul mare fotbalist Ilie Dumitrescu a scos la vânzare Hanul cu Tei, de pe strada Lipscani, pentru suma de 1.650.000 de euro. Clădirea, construită la 1833, este de vânzare pe platforma Romanian Sotheby's International Realty.
Hanul cu Tei este de vânzare
Conform unui anunț publicat pe platforma Sothebysreality.ro, Hanul cu Tei va fi vândut. Ilie Dumitrescu a achiziționat proprietatea după ce s-a retras din activitatea sportivă. Cândva, Hanul cu Tei era unul dintre cele mai importante magazine de antichități din țară. Însă ulterior a fost transformat în „Centrul de conferințe Hanul cu Tei, o locație de prim rang pentru evenimente corporate și private din București” – Hanul cu Tei by Ilie Dumitrescu.
Este una dintre puținele clădiri cu parfum de epocă din Capitală
Hanul cu Tei este una dintre clădirile care evocă Centrul Vechi mai bine decât oricare altă clădire. Cu excepția Băncii Naționale, care nu este disponibilă pentru vânzare. Acest han, situat pe străzile pietruite denumite după blănarii și lipscanii de altădată, atrage atenția cu ferestrele sale ample și arcuite de la parter, îmbogățite de faux vitralii colorate. Etajul păstrează farmecul și gloria de altădată.
Este împodobit cu atenție cu elemente precum brațele care susțin balconul de fier forjat, bordurile comune care încadrează ferestrele înalte și înguste. Și denticulii care accentuează acoperișul. Astăzi, interiorul hanului găzduiește evenimente corporate și private în trei zone mari: centrul de conferințe, recepția-foyer și salonul de evenimente.
Spațiul dedicat evenimentelor de afaceri sau culturale este modern, luminos și perfect amenajat pentru nevoile actuale, având o capacitate de 50-300+ de persoane și fiind dotat cu internet wi-fi de mare viteză, Video Wall Display, flip chart-uri și sisteme profesionale de sonorizare.
Salonul de evenimente păstrează elementele old school
În schimb, salonul de evenimente păstrează accente ale epocii anterioare prin candelabrele somptuoase, capitelurile reinterpretate și elementele de lemn care emană rafinamentul de tip old school. Contrastul dintre scaunele ultramarin, mesele de sticlă și oglinzile casetate conferă sălii un aspect spectaculos, reluând subtil motivul englezesc mai evident în zona de recepție. Salonul beneficiază de o bucătărie proprie echipată cu echipamente moderne.
Farmecul vechiului han este păstrat în curtea interioară. Unde ușile sunt ținute deschise de micii comercianți, oferind o priveliște primenitoare și invitându-i pe vizitatori să descopere comorile. În trecut, aici se găseau tei maiestuoși care umbreau curtea. Este și motivul numelui proprietății. Hanul cu Tei a fost construit în 1833 de către Atanasie Hagi, Gheorghe Polizu și Ștefan Popovici, aceștia având deja prăvălii pe terenul pe care l-au extins, cumpărând de la vecini, se scrie în anunțul de vânzare.
„Au construit în locul lor, din temelie, și în perfectă tovărășie Hanul cu Tei, sau după cum spuneau ei bezestenul, din ulița cea mare a Marchitanilor (strada Lipscani) ce se vede însemnat cu mărcile (inițialele) noastre deasupra amîndorora porților, cu toată cheltuiala de tovîrășie pă din două, frățește, un ban și un ban, de la urzire (început) și pînă la sfîrșit de cheie” scrie Constantin Bacalbașa în „Bucureștii de altădată”.
În 1835, a fost împărțit
Bunăstarea inițială, a cărei amintire se păstrează și astăzi prin inițialele sale, nu a persistat mult. Deoarece în 1835 hanul a fost partajat. Fiecare proprietar primind câte 14 prăvălii și două magazii. Ei au decis să păstreze în comun doar „umblătoarea (toaleta) și odaia în care locuia îngrijitorul hanului”.
În timp, prăvăliile au continuat să-și schimbe proprietarii și să-și închidă bine porțile noaptea pentru a-și proteja călătorii și negustorii, așa cum este menționat de Bacalbașa:
„Prăvăliile erau dispuse de o parte și de alta, iar între ele exista o stradă, care până în 1916 era pavată cu piatră de râu. (…) Toate prăvăliile erau construite pe pivnițe adânci cu bolți mari, care se mai pot vedea și astăzi; tavanele prăvăliilor erau, de asemenea, realizate în bolți. Ca și la alte hanuri, ferestrele și ușile prăvăliilor erau prevăzute cu obloane de fier, care erau închise pe timp de noapte, fiind întărite cu traverse îmbinate la extremități. La intrările hanului, de o parte și de alta, alături de clădire, se găseau niște stâlpi de piatră, înalți cam un metru și destul de groși, meniți să protejeze zidurile de eventualele daune cauzate de căruțele cu mărfuri care intrau și ieșeau din han”, conform anunțului de vânzare disponibil pe Sothebyreality.ro.