Sebastian Burduja: Comisia Europeană recunoaşte progresele României
Comisia Europeană a ridicat suspendarea plății de 37,2 milioane de euro către România, referindu-se la realizarea Jalonului 133 din PNRR, iar ministrul Sebastian Burduja a comentat pe această temă. Acest jalon a fost descris ca o provocare majoră pentru minister, iar reușita în deblocarea și îndeplinirea acestuia într-un timp rapid și conform termenului asumat a fost salutată.
Comisia Europeană a apreciat eforturile Ministerului Energiei în îndeplinirea cerințelor stabilite pentru jaloanele 129 și 133 din PNRR, ceea ce a dus la ridicarea suspendării plății menționate.
”După o suspendare anterioară, în care Comisia constatase că anumite etape şi obiective aferente jaloanelor 129 şi 133 din PNRR nu fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător în cea de-a doua cerere de plată a României, acum Comisia Europeană recunoaşte progresele înregistrate în punerea în aplicare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”, precizează Ministerul Energiei.
Jalonul este îndeplinit
Potrivit Ministerului Energiei, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că jalonul 133 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), referitor la investițiile pentru capacități noi de producere a energiei electrice în cogenerare, este în prezent îndeplinit în mod satisfăcător de către Ministerul Energiei. Aceasta reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse de minister în implementarea acestui proiect strategic, conform standardelor și cerințelor europene.
Această evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene este un pas important pentru România în contextul PNRR, contribuind la deblocarea și continuarea finanțării pentru această inițiativă crucială în sectorul energiei.
”În consecinţă, Comisia propune acum deblocarea a 17,8 milioane de euro corespunzătoare acestei etape”, adaugă instituţia.
Sebastian Burduja a subliniat că de la preluarea mandatului său și-a propus să deblocheze toate proiectele și să accelereze investițiile, concentrându-se în special pe cele din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al Fondului pentru Modernizare. Această direcție reflectă angajamentul său de a îmbunătăți infrastructura energetică a României și de a implementa reforme necesare pentru a sprijini dezvoltarea economică și sustenabilitatea pe termen lung.
Vrea să creeze un cadru propice atragerii de investiții în sectorul energetic
Prin prioritizarea deblocării și accelerării proiectelor, ministrul Burduja urmărește să asigure utilizarea eficientă a resurselor financiare disponibile și să contribuie la crearea unui cadru propice atragerii de investiții în sectorul energetic al țării. Această abordare are scopul de a maximiza beneficiile aduse de fondurile europene și de a consolida poziția României în cadrul Uniunii Europene în contextul tranziției către o economie verde și durabilă.
”Jalonul 133 din PNRR a reprezentat o provocare pentru noi şi sunt cu atât mai fericit că am reuşit să îl deblocăm şi să îl îndeplinim în timp record şi la termenul asumat. Am semnat 4 contracte pentru construirea de capacităţi de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficienţă în Craiova, Constanţa, Arad şi Râmnicu Vâlcea, totalizând o putere instalată de 486,2 MW electrici şi 355,8 MW termici, mult superioară ţintei asumate de 300 MW electrici. Astăzi, toate cele 4 proiecte de investiţii, de 3,5 miliarde lei, se află în procesul de implementare”, spune Sebastian Burduja.
Ministrul subliniază că Jalonul 129 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), referitor la capacitățile de producție de hidrogen, este în curs de îndeplinire. Până în prezent, au fost semnate 3 contracte de finanțare pentru o capacitate totală de 33,82 MW de hidrogen, iar în următoarele două luni se vor semna și restul contractelor necesare pentru atingerea țintei de 60 MW de hidrogen, putere instalată.
În context european, Comisia Europeană a adoptat două decizii importante. Prima decizie privește emiterea unei evaluări preliminare pozitive pentru a ridica suspendarea plății de 37,2 milioane de euro către România din fondurile PNRR, fără prefinanțare. Această măsură reflectă recunoașterea progreselor înregistrate de România în implementarea planului său de redresare și reziliență.
În plus, Comisia Europeană a emis și a doua decizie prin care a recunoscut progresele realizate de Portugalia în implementarea planului său de redresare și reziliență, aprobând plata în valoare de 714 milioane de euro către această țară.
Aceste evoluții pozitive subliniază importanța și impactul pozitiv al PNRR în sprijinirea reformelor și investițiilor strategice în statele membre ale Uniunii Europene, în drumul lor către o economie mai verde și mai rezilientă.
