Sebastian Burduja, îngrijorat pentru viitorul Capitalei
Sebastian Burduja crede că cea mai mare problemă a Bucureștiului, astăzi, este fenomenul drogurilor, care a scăpat de sub control în ultimii ani. Peste 80% din drogurile ilicite sunt consumate în București.
Consumul de droguri s-a triplat în ultimii zece ani. Primăria Municipiului București (PMB) nu a întreprins acțiuni suficiente în acest sens în ultimii ani. În plus, Poliția Locală, ca instrument pentru asigurarea ordinii publice, a fost redusă din proximitatea locurilor publice.
Crede că este necesară implementarea unui sistem de monitorizare video în zonele sensibile din Capitală, unde au loc astfel de tranzacțiile de droguri.
„Cea mai mare problemă a Bucureştiului, astăzi, este acest fenomen al drogurilor care a scăpat de sub control, în special în ultimii ani de zile. Undeva la peste 80% din drogurile ilicite se consumă în Bucureşti, consumul s-a triplat în ultimii 10 ani de zile. Ce poate face Primăria Generală şi nu a făcut în ultimii ani.
Ai Poliţia Locală, ca instrument al primarului, care asigură ordinea publică. Nicuşor Dan a retras poliţiştii din proximitatea şcolilor, a retras poliţiştii din parcuri şi locurile publice. Se poate face şi un sistem de monitorizare video în zonele sensibile din Capitală, unde se întâmplă în general astfel de tranzacţii”, a declarat el într-o intervenție TV pentru Antena 3 CNN.
Burduja vrea să reabiliteze clădirile dărăpănate din București
Este necesar să se facă eforturi pentru reabilitarea clădirilor dărăpănate din București. Sunt focare pentru dealerii și consumatorii de droguri. Problema nu poate fi rezolvată rapid de către o singură instituție.
Dialogul și colaborarea între Primăria Municipiului București (PMB), Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), Agenția Națională Antidrog, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății sunt esențiale pentru implementarea unor programe eficiente de prevenție și intervenție.
Aspectul curat al Capitalei poate contribui la prevenirea infracțiunilor în spațiile publice, crede el. „Este teoria ferestrelor sparte, e validată de sociologici, de zeci de ani de zile”, a zis el.
Conform teoriei ferestrelor sparte, poliția locală ar trebui să intervină încă de la primele semne ale infracționalității într-un cartier, fără a tolera nicio abatere de la lege, cu scopul de a restabili ordinea și a preveni deteriorarea comunității. Această teorie a fost formulată în anii 80. A fost aplicată în ii 1990 în marile centre urbane din America de Nord.
„Mai trebuie să faci un lucru, care nu ţine neapărat de consumul de droguri ci şi de modul în care arată Bucureştiul. Eşti obligat să reabilitezi casele dărăpănate din acest oraş unde astăzi sunt focare pentru dealerii de droguri şi consumatorii de droguri. Problema drogurilor nu se poate rezolva de azi pe mâine şi de către o singură instituţie.
Când mă refer la Primăria Generală, trebuie să ai un om de dialog, care să facă echipă şi cu ministrul de Interne şi cu Agenţia Naţională Antidrog, şi cu Ministerul Educaţiei pentru programele de prevenţie, şi cu ministerul Sănătăţii.
Primarul general nu are grijă de lucrurile simple. Dacă oraşul ar arăta curat, îngrijit, un infractor nu comite astfel de fapte într-un loc public curat. Este teoria ferestrelor sparte, e validată de sociologici, de zeci de ani de zile”, a zis liberalul.
