România ajută Republica Moldova după oprirea exporturilor de gaze ruseşti prin Ucraina
La 1 ianuarie 2025, gazul rusesc a încetat să mai tranziteze Ucraina, marcând o etapă crucială în renunțarea la utilizarea resurselor energetice ca instrument de șantaj geopolitic.
Ministrul Energiei a evidențiat că libertatea și securitatea unei țări nu pot exista fără independență energetică. Acest mesaj vine în contextul în care România își întărește infrastructura energetică, încurajând diversificarea resurselor și consolidarea capacităților locale.
,,2025 să ne aducă tuturor numai bucurii, energie bună și împlinirea visurilor, alături de cei dragi. Pentru sectorul energetic românesc îmi doresc, mai mult decât orice, să continuăm să facem pași pentru independența energetică a țării noastre. Asta înseamnă să nu depindem niciodată de alții.Astăzi este și prima zi în care gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina. Rusia a folosit energia ca armă de șantaj timp de decenii, amenințând mereu cu “închiderea robinetului”. Și continuă să facă asta. Cei care visează la “gazul ieftin” rusesc să țină cont că libertatea nu are preț. Iar fără independență energetică nu poate exista nici libertatea, nici securitatea unei țări.
În aceste momente grele, suntem alături de frații noștri de peste Prut. Gazul rusesc a fost oprit pentru centrala de la Cuciurgan, din Transnistria, ceea ce înseamnă că Republica Moldova are un deficit de aproximativ 600MW de producție de energie electrică pentru a-și acoperi consumul, mizând pe aproximativ 300MW producție locală”, a notat ministrul Energiei pe pagina sa de Facebook.
Solidaritatea cu Republica Moldova
Într-un context regional complicat, România își reafirmă sprijinul pentru Republica Moldova, confruntată cu lipsa energiei electrice produse de centrala de la Cuciurgan, din Transnistria.
Prin contracte semnate cu Nuclearelectrica, OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia, România exportă energie electrică peste Prut, utilizând întreaga capacitate tehnică disponibilă.
De asemenea, România susține consumul de gaze naturale al Republicii Moldova, prin interconectorul Iași-Ungheni și depozitele de gaze aflate pe teritoriul românesc. Stocurile existente și capacitatea de export pot acoperi consumul zilnic al țării vecine, inclusiv în cele mai friguroase zile ale iernii.
,,Am vorbit în toată această perioadă, zilnic, cu toți cei implicați: Prim-Ministrul Dorin Recean, care este și ministru interimar al energiei la Chișinău; comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen; toți cei implicați în sectorul energetic românesc.Cum ajută România? Nuclearelectrica a încheiat un contract pentru livrarea a 100MW în bandă peste Prut. Sunt discuții și cu OMV Petrom pentru 100MW de la centrala pe gaz de la Brazi, și cu Complexul Energetic Oltenia pentru încă 100-200MW. Există și cantități cumpărate de pe piața OPCOM de frații noștri de peste Prut. În total, capacitatea tehnică de export de energie electrică din România către Republica Moldova este de 315 MW prin linia Vulcănești-Isaccea (400 kV) și de 115 MW prin cele 4 linii de 110 kV care trec Prutul. Mai mult, Republica Moldova a obținut creșterea capacității transfrontaliere la 600 MW printr-un mecanism de alocare zilnică a capacităților neutilizate la alte frontiere. Această măsură, confirmată de ENTSO-E, reprezintă un pas important pentru acoperirea cererii”, a mai scris oficialul român, precizând că țara vecină are cantități suficiente de gaze naturale, iar o parte dintre ele sunt depozitate pe teritoriul României.
Gazprom și presiunile asupra regiunii
Refuzul Gazprom de a-și respecta obligațiile contractuale, pe fondul unui litigiu privind datoria pretinsă a Moldovagaz, a accentuat dificultățile Republicii Moldova.
Cu toate acestea, Chișinăul se bazează pe surse europene pentru gaze naturale și pe importuri de energie din România, în proporție de 62%.
,,În sectorul gazelor naturale, frații noștri și-au asigurat cantitățile necesare consumului. Există și stocuri comerciale și de urgență de peste 70 de milioane Nm³ în depozitele din România. Capacitatea tehnică de export de gaze naturale prin interconectorul Iași-Ungheni este de 6,1 milioane m³/zi, ceea ce poate acoperi întreg consumul dintre Prut și Nistru, inclusiv în zilele friguroase de iarnă”, a subliniat ministrul Sebastian Burduja.
România și responsabilitatea morală
Ministrul Sebastian Burduja a reiterat că ajutorul oferit Republicii Moldova se bazează pe criterii comerciale, fără a compromite nevoile interne ale României. Totodată, a evidențiat datoria morală de a sprijini „frații de peste Prut”, întărind legăturile istorice și culturale dintre cele două țări.
,,Pentru a combate propaganda toxică, precizez:1. Exporturile de energie electrică și gaze naturale se fac din România în Republica Moldova pe baze comerciale, în condițiile legii.2. Sprijinul pe care îl acordăm este numai în limita volumelor disponibile DUPĂ acoperirea nevoilor noastre proprii.3. Da, consider ca avem o datorie morală sa fim alături de frații noștri de peste Prut cu tot ceea ce este posibil.Mesajul României este clar: frații în veci vor fi frați. Menirea noastră este de a fi împreună și împreună cu Europa. Și așa va fi. Înainte, împreună”, a conchis ministrul de la București.
Vom trece iarna cu gaz românesc
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că România este pregătită pentru iarna 2025, având suficiente resurse de gaz natural, majoritatea provenind din producția internă. În cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, Burduja a subliniat că țara noastră are în depozite peste 2,1 miliarde de metri cubi de gaz natural și va continua să producă în timpul sezonului rece, asigurându-se astfel că necesarul de consum este acoperit. În plus, România va avea și cantități de gaz pentru export, menționând Republica Moldova ca beneficiar al acestor livrări.
Ministrul a explicat că sectorul energetic este unul complicat și, din această cauză, adesea ținta unor campanii de dezinformare. În fața acestor provocări, autoritățile române fac eforturi pentru a informa corect publicul, folosind diverse canale, inclusiv platformele de socializare precum TikTok, pentru a explica concepte fundamentale legate de stocarea gazelor și ciclul de injecție și extracție.
Întrebat despre posibilele creșteri ale prețurilor la gaze în această iarnă, Burduja a afirmat că nu se preconizează majorări, iar facturile vor rămâne la aceleași nivele ca în anii anteriori. El a adăugat că plafonările de preț implementate în trecut au contribuit semnificativ la menținerea unui cost accesibil al energiei, România având al 4-lea cel mai mic preț la gaz și al 5-lea cel mai mic preț la energie electrică din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat.
„Aceste plafonări au asigurat României al 4-lea cel mai mic preț la gaz și al 5-lea cel mai mic preț la energie electrică din întreaga Uniune Europeană. Acestea sunt datele Eurostat. Deci trecem iarna cu același nivel per kilowatt-oră. Sigur că valoarea finală a oricărei facturi depinde și de cantitatea consumată, nu doar de câți verbe prețul per kilowatt”, a explicat ministrul.
