Re-liberalizarea pieței de energie promite reduceri semnificative ale costurilor pentru românii cu un consum de peste 300 kWh. Ministrul Sebastian Burduja anunță măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile și un plan predictibil pentru întreaga piață energetică.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a prezentat noi perspective legate de re-liberalizarea pieței de energie, cu impact semnificativ asupra consumatorilor din România. Acesta a explicat cum schimbările preconizate ar putea reduce facturile pentru cei cu un consum ridicat și a reiterat angajamentul guvernului de a sprijini categoriile vulnerabile.
Burduja a oferit detalii despre măsurile de protecție socială, subliniind importanța unui model echitabil, și a vorbit despre un plan etapizat menit să stabilizeze piața energetică, protejând în același timp consumatorii finali.
Sebastian Burduja despre re-liberalizarea pieței de energie
Românii care consumă peste 300 de kilowați-oră lunar ar putea beneficia de scăderi de 20-40% ale facturilor la energie. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat acest lucru marți, în cadrul unui eveniment dedicat provocărilor din sectorul energetic, Energy Forum, organizat de DC Media Group.
„O să încep cu veştile bune sau pe care le preconizăm a fi bune: românii care au un consum de peste 300 de kilowatt-oră pe lună şi plătesc acel maxim 1,3 lei kilowatt-oră astăzi, ar trebui să vadă o reducere a facturilor de 20-30%, poate 40%, bazându-mă pe ofertele care există şi astăzi pe site-ul ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, n.r.). Sunt în marja a 0,9 – 1 leu/kilowatt-oră”, a explicat oficialul la evenimentul Energy Forum Ediţia a XII-a: 2025-anul marilor provocări, organizat de DC Media Group.
Această reducere este posibilă datorită prețurilor existente deja pe piață, care ar putea deveni accesibile prin liberalizare. Ministrul a subliniat importanța stabilirii unui cadru clar și predictibil pentru toți actorii implicați în sectorul energetic.
Sprijin pentru categoriile vulnerabile: „Nu vom lăsa pe nimeni în urmă”
Românii vulnerabili din punct de vedere financiar vor continua să primească sprijin pentru plata facturilor, indiferent de schimbările guvernamentale. Sebastian Burduja a subliniat că responsabilitatea de a proteja aceste categorii aparține statului, indiferent de partidul aflat la conducere.
„Pentru românii care sunt vulnerabili, cei care după plata facturilor ar coborî sub pragul de sărăcie, Guvernul, oricare va fi el, va avea măsuri de sprijin. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă şi este un angajament care nu ţine de un partid sau altul, ţine de o responsabilitate pe care orice Guvern o are. Orice stat din Uniunea Europeană a făcut aceste lucruri”, a explicat Burduja.
Ministrul a sugerat că subvenționarea ar trebui să fie bazată pe veniturile gospodăriilor, și nu pe consum, considerând acest model mai echitabil. Potrivit oficialului, o astfel de schimbare ar putea intra în vigoare începând cu 1 aprilie.
Calendar predictibil pentru piața de energie
Pentru a asigura stabilitatea pieței energetice, autoritățile intenționează să implementeze un program etapizat de vânzare a energiei electrice. Acesta ar urma să includă un calendar clar și predictibil pentru toate părțile implicate.
„Sunt conştient că există temeri în piaţă legate de nivelul de lichiditate. Am discutat cu doamna Dărban (Daniela Dărăban, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, n.r.) de multe ori, de un posibil power release program, un program etapizat de punere în vânzare, de energie electrică, pe un calendar predictibil”, a precizat Burduja.
Acest program ar trebui să fie definit până la sfârșitul lunii ianuarie, astfel încât producătorii, distribuitorii, furnizorii și clienții finali să știe la ce să se aștepte. Ministrul a subliniat că scopul este reducerea impactului asupra consumatorilor, în special a celor cu venituri mai ridicate, care nu vor resimți semnificativ ajustările de preț.
„Dacă există astăzi români care au un venit mare, dar au un apartament gol, unde statul subvenţionează la 0,68 lei kilowatt-oră pe lună, probabil că nu vor mai avea o factură de 45-42 lei, probabil că vor avea o factură de 60 lei. Nu ar trebui să fie un efort pentru ei, pentru că discutăm de acele gospodării cu un venit corect, cu un venit mai mult decât decent”, a adăugat Burduja.
Deficitul de energie și importurile mari ale României
România se află într-o situație delicată în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, importând în prezent 1.459 de megawați pentru a acoperi deficitul de producție. În momentele de vârf, cum ar fi dimineața sau seara, importurile pot depăși 2.300 sau chiar 2.500 de megawați.
„Totul este energie şi energia este totul! Este inima competitivităţii economice. Este, probabil, cea mai importantă concluzie a raportului Draghi, prima recunoaştere corectă, de altfel, la nivel european, că avem o imensă problemă europeană de competitivitate, direct legată de preţul la energie, care este de vreo trei ori mai mare decât în Statele Unite, decât în China şi alte pieţe în care noi concurăm. România astăzi nu are suficientă energie, pur şi simplu. Dacă ne uităm pe site-ul Transelectrica şi acum vedem că avem un consum de 7.181 megawaţi energie activă şi o producţie de 5.722 de megawaţi”, a spus ministrul.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat că această situație este cauzată de o producție internă insuficientă.
„România astăzi nu are suficientă energie, pur şi simplu”, a declarat Burduja, adăugând că anul trecut sectorul energetic a avut rezultate bune, datorită condițiilor meteorologice favorabile.
Anul trecut, un an favorabil pentru sectorul energetic
Sebastian Burduja a menționat că anul trecut a fost unul deosebit de bun pentru sectorul energetic, datorită unor condiții meteorologice favorabile, cum ar fi precipitațiile abundente și vântul puternic.
„Pur şi simplu am fost norocoşi. Am avut o producţie hidro mare, a plouat mult, a bătut vântul, deci suntem la mâna lui Dumnezeu şi în sectorul energetic”, a declarat ministrul.
Totuși, în acest an, România se confruntă cu o lipsă de energie internă, motivul principal fiind lipsa investițiilor în infrastructura energetică.
„De ce am ajuns ca anul acesta să alergăm după fiecare megawatt? Pentru că nu s-a investit în sectorul energetic şi trebuie să o spunem răspicat, fără a da vina pe grea moştenire. Vă prezint pur şi simplu realitatea”, a explicat Burduja.
Ministrul a subliniat și pierderile semnificative în capacitatea de producție din 1989 până în prezent și problema diferențelor de preț.
„Dacă noi, faţă de 1989, am pierdut jumătate din capacitatea de producţie în bandă, fără să punem mare lucru în loc, în afară de un val de energie regenerabilă, până în 2012, cu siguranţă asta este explicaţia situaţiei în care ne găsim astăzi. Mai există o explicaţie – şi n-am ascuns faptul că pe masa miniştrilor Energiei la nivel european, am adus problema diferenţelor de preţ între Europa de Vest şi Europa de Est”, a adăugat acesta.
Infrastructura energetică și nevoia de interconectare
Ministrul a atras atenția asupra unui alt aspect important: România se află într-o piață europeană unică, dar întâmpină dificultăți din cauza lipsei de interconexiuni între anumite state, cum ar fi Austria și Slovacia.
„Vedem că avem un preţ dublu faţă de Austria, de exemplu. De ce se întâmplă asta? Pentru că ani la rând a fost permisă o situaţie complet absurdă. Într-o piaţă europeană unică, interconectată în teorie, regăsim state vecine în interiorul Uniunii Europene care nu au niciun fel de interconexiune: Austria şi Slovacia. Nu există interconexiune între două ţări din mijlocul Uniunii Europene, ţări care ar trebui să asigure tranzitul energiei mai ieftine, din vest spre est, cum se întâmplă acum, dar vor fi perioade şi au mai fost perioade în care a fost mai ieftin la noi, în est – şi a pierdut vestul Europei pentru că nu a putut să importe energia mai ieftină din est”, a explicat el.
Burduja a subliniat că, deși România a respectat angajamentele de decarbonizare și a închis grupuri pe cărbune, capacitatea sa de producție nu a fost înlocuită cu suficiente investiții.
„România este un foarte bun cetăţean european în sectorul energetic. De ce? Am făcut tot ce ni s-a cerut. Am intrat pe traiectoria de decarbonizare? Am intrat. Am închis în trecut grupuri pe cărbune? Le-am închis. De aceea am ajuns astăzi să fim dependenţi pe anumite intervale orare de importuri – şi suntem cu o capacitate de interconectare de 3.500 de megawaţi.
Avem 10 linii, erau nouă până de curând, acum avem şi Reşiţa-Pancevo, urmează încă cel puţin două sau trei linii cu Republica Moldova, încă două cu Ucraina, deci o să nu ducem undeva la 16 linii în următorii doi-trei ani. Ori, dacă noi avem un vârf de producţie de 6.000 – 6.500, poate 7.000 dacă ne străduim şi ne ajutăm vremea, înseamnă că putem, teoretic, să exportăm cam jumătate din această capacitate. Nu este cazul altor state europene şi atunci am cerut dreptate. Am cerut un lucru de bun simţ, moral, să avem nu doar obligaţii, ci şi aceleaşi drepturi pe piaţa integrată a energiei”, a explicat ministrul, solicitând o accelerare a interconectărilor și a investițiilor în infrastructura energetică.