România, obligată să obţină independenţa energetică cât mai curând, subliniază Sebastian Burduja
Independenţa energetică este de o importanţă uriaşă pentru România, spune Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Declaraţiile sale au venit în contextul împlinirii a doi ani de la debutul invaziei ruse în Ucraina. Acest război ne-a făcut să conştientizăm şi mai mult importanţa independenţei energetice la nivel naţional.
Burduja explică faptul că producţia care trebuie să crească este cea din surse curate, nepoluante. El a punctat şi alte elemente importante în cadrul strategiei energetice naţionale:
- gazele de pe teritoriul ţării şi cele din Marea Neagră;
- o producţie mai mare de hidrogen;
- terminale de gaz lichefiat;
- o mai bună interconectare cu ţările vecine.
„Războiul din Ucraina ne-a făcut să conştientizăm şi mai bine că, pe termen mediu şi lung, este esenţial să ne îndeplinim cât mai bine obiectivele principale ale politicii noastre energetice, şi anume obţinerea unei independenţe energetice cât mai mari în contextul pieţei integrate europene, prin creşterea procentului de energie regenerabilă în cadrul mixului energetic şi dezvoltarea energiei nucleare, cu alte cuvinte o creştere a producţiei de energie electrică din surse curate, nepoluante.
De asemenea, apreciez că investiţiile pentru producerea energiei electrice pe bază de gaze naturale şi menţinerea termocentralelor pe bază de cărbune, în rezerva tehnică, reprezintă alte elemente importante ale tranziţiei către „energia verde”, alături de exploatarea şi folosirea pentru consum intern a unei părţi semnificative din zăcămintele de gaze naturale descoperite pe teritoriul ţării noastre şi pe platoul Mării Negre, dezvoltarea producţiei de hidrogen, construirea de terminale de gaz lichefiat, dezvoltarea infrastructurii de transport al gazului metan, dezvoltarea reţelelor de distribuţie şi transport de energie electrică, inclusiv creşterea capacităţii de interconectare cu ţările vecine”, a declarat Sebastian Burduja, într-un interviu acordat Agerpres.
România, la fel ca și celelalte ţări din UE, a fost afectată de o creștere semnificativă a prețurilor la energie în urma războiului Rusia-Ucraina.
Asta a stârnit îngrijorare în rândul cetățenilor, operatorilor economici, instituțiilor sociale (cum ar fi spitalele, școlile, creșele, organizațiile religioase etc.), autorităților centrale și locale, dar și la nivel politic.
Impactul benefic al plafonării şi compensării preţurilor la energie
În aceste circumstanțe, a fost imperativă adoptarea unor măsuri de urgență menite să reducă impactul creșterii semnificative a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru mediul economic și social.
Înainte de a izbucni criza energetică, România a făcut eforturi substanțiale pentru a organiza piețele de energie electrică și gaze naturale conform principiilor concurențiale, subliniază Sebastian Burduja.
Cu toate acestea, odată cu declanșarea crizei și explozia prețurilor la energie, fiecare țară membră a Uniunii Europene a încercat să găsească soluții individuale pentru a-și proteja consumatorii.
Spre exemplu, plafonarea preţurilor la energie a fost o măsură care a ajutat foarte mult consumatorii cu venituri scăzute din România.
„Guvernul României a trecut, încă de la 1 noiembrie 2021, la compensarea şi, apoi, la plafonarea preţurilor la energie.
Plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale au fost aplicate pentru a prelua o bună parte din presiunea care planează asupra cetăţenilor, economiei şi societăţii, în general.
Am dublat reducerea preţului final plătit de consumatorii casnici şi non-casnici, cu eforturi pentru rezolvarea problemelor de sistem (mixul energetic-decarbonare-noi tehnologii).
Am pregătit, de asemenea, un portofoliu de proiecte pentru consolidarea sistemului energetic, diversificarea surselor de energie, producerea energiei din surse regenerabile şi creşterea eficienţei energetice. Instrumentele de finanţare europene şi naţionale ne oferă şansa modernizării sistemului energetic naţional şi dezvoltării capacităţii companiilor româneşti de a-şi produce energia necesară din surse regenerabile şi nepoluante.
PNRR şi Fondul pentru modernizare sunt esenţiale pentru dezvoltarea României şi am recuperat restanţele şi accelerat investiţiile”, a mai indicat Sebastian Burduja.
