În cursul zilei de marți, 18 iulie, Ministerul Energie a publicat proiectul de lege care prevede măsurile pentru exploatarea energiei eoliene offshore și pentru modificare și completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Pe acest fond, ministrul Sebastian Burduja a venit cu mai multe precizări, subliniind că perioada setată pentru finalizarea procesului aprobării acestei legi este septembrie-octombrie.

„La acest moment, noi am pus în dezbatere publică proiectul legislativ. Conform legii, el trebuie să stea în dezbatere minimum 30 de zile. Vom face şi o dezbatere în persoană cu toţi cei interesaţi pentru a putea îmbunătăţi proiectul. (…)

După ce finalizăm proiectul legislativ, vom intra cu el în avizare interministerială, se aprobă în Guvern şi se înaintează Parlamentului României pentru noi dezbateri şi pentru vot, respectiv, ulterior, promulgare. Deci, discutăm de un orizont de timp septembrie-octombrie în care să finalizăm tot acest proces. (…) Noi ne dorim ca în toamna aceasta să putem adopta acest proiect în Parlamentul României”, a precizat ministrul Energiei.

România va fi un exemplu

Ministrul Energiei a mai spus că la proiect a lucra echipa ministerului, alături de fostul secretar de stat George Niculescu și alături de o echipă a Băncii Mondiale.

De asemenea, Sebastian Burduja mai spune că directorul regional al Băncii Mondiale a promis că proiectul nu numai că va fi unul modern, dar va face ca România să fie un exemplu în regiune.

„M-am văzut chiar ieri cu directorul regional al Băncii Mondiale şi am făcut un update pe acest proiect şi el promite să fie un proiect modern, cu care România să fie un exemplu pentru regiune”, a menţionat ministrul Energiei.

România are un potențial eolian mare

Sebastian Burduja a continuat prin a spune că există un mare potențial eolian în Marea Neagră, fiind vorba despre 75 de gigawaţi. Oficialul român a mai spus că aproximativ un sfert din acest număr este în centralele eoliene fixe, iar restul în cele plutitoare.

Ministrul Energiei a adus în discuție și costurile pentru platformele fixe și spune că acestea sunt cu aproximativ 20-30% mai ieftine decât costurile pentru cele plutitoare, citând spusele experților.

Nu în ultimul rând, ministrul Burduja a mai spus că pe listă există și alte instrumente care vor duce la astfel de investiții. Dintre aceste instrumente, ministrul a precizat că cel mai important este cel legat de contractele pentru diferențe.

„Este, de asemenea, un jalon în PNRR, unde alţi consultanţi din partea Băncii Europene de Dezvoltare (BERD) sunt implicaţi şi ne-am propus ca până la finalul acestui an să finalizăm cadrul legislativ. Aceste contracte pentru diferenţă fixează practic preţul pe termen lung pentru energie electrică, să spunem. Şi atunci un investitor are o predictibilitate. Dacă ulterior condiţiile de piaţă duc preţul mai sus decât preţul fixat prin contractul pentru diferenţă, investitorul plăteşte diferenţa către contrapartea statului român.

Va fi o instituţie desemnată drept contraparte. Dacă preţul pieţei în anii următori este sub preţul setat prin contractul pentru diferenţă, se compensează invers şi statul dă investitorului confortul că poate investi şi poate să aibă o rată de profitabilitate corectă în România. Deci, sunt investiţii semnificative pe termen lung şi trebuie încurajate printr-un cadru legislativ şi printr-un cadru de finanţare”, a punctat Burduja.

România asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră

Având în vedere creșterea sporită la nivel mondial a capacității de producție a energiei eoliene offshore, construirea unui cadru juridic și economic adecvat este crucială pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore.

Potrivit comunicatului de presă, România își propune să atingă obiectivele cheie ale noii politici energetice și climatice a Uniunii Europene pentru 2030 și perspectivele pentru 2050, obiective pe care și națiunea noastră și le-a asumat, pentru a gestiona în mod corect tranziția sectorului energetic românesc către producția de energie curată.

alte națiuni au avansat semnificativ în domeniul energiei eoliene offshore, potrivit expunerii de motive, în timp ce altele nici măcar nu au stabilit un cadru legislativ distinct, iar alte bazine offshore rămân nedezvoltate. Aceasta este situația Mării Negre, o locație care are un potențial natural semnificativ pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore folosind atât turbine plutitoare, cât și turbine fixate pe fundul mării.

„Având în vedere cele de mai sus, precum şi intenţia ţării noastre de a contribui în mod semnificativ la atingerea ţintelor europene de RES şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de a-şi asigura siguranţa în aprovizionare pe bază de capacităţi energetice nepoluante, în contextul reformei pieţei de energie electrică inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost evidenţiată necesitatea susţinerii unui cadru legislativ şi de reglementare stimulativ pentru investiţiile private în producţia de electricitate din surse regenerabile, unul dintre jaloanele incluse în acest plan fiind ‘introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse regenerabile offshore’, cu termen de implementare trimestrul II 2023”, potrivit documentului.