Sebastian Burduja, ministrul Energiei, efectuează o vizită oficială la Bruxelles pentru a purta discuții esențiale cu reprezentanții Uniunii Europene. Principalele subiecte abordate sunt renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și extinderea perioadei de tranziție pentru termocentralele pe cărbune.
Oficialul român insistă asupra necesității unei tranziții energetice echilibrate, care să protejeze atât securitatea energetică a țării, cât și locurile de muncă. De asemenea, Burduja subliniază că România trebuie să rămână competitivă în contextul schimbărilor globale din sectorul energetic.
Sebastian Burduja, la Bruxelles: Fonduri europene și securitate energetică
Sebastian Burduja a anunțat că vizita sa la Bruxelles are un scop bine definit, respectiv renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât România să nu piardă fonduri esențiale pentru dezvoltarea energetică.
Ministrul subliniază că fiecare euro disponibil trebuie valorificat pentru a sprijini reformele și investițiile din acest sector.
„Așa cum am promis, am revenit la Bruxelles, cu o agendă plină, pe care o aducem în fața partenerilor europeni. Discutăm despre PNRR, unde depunem toate eforturile pentru ca România să nu piardă niciun euro. Acești bani sunt o resursă indispensabilă pentru proiectele pe care le avem, iar noi avem obligația de a-i valorifica.
Vom lua toate măsurile necesare, oricât ar fi de grele, pentru a realiza acest obiectiv, atât pentru reformele, cât și pentru investițiile din sectorul energetic românesc”, a transmis Burduja printr-un mesaj postat pe Facebook.
Termocentralele pe cărbune: O tranziție necesară, dar echilibrată
Un alt subiect central în cadrul discuțiilor îl reprezintă prelungirea perioadei de funcționare a termocentralelor pe cărbune. Ministrul Energiei insistă că România nu poate renunța la această resursă fără a pune în funcțiune alternative viabile.
„Abordez frontal și situația din sectorul energetic. Așa cum am promis, revin în fața partenerilor noștri cu argumente clare pentru a obține o prelungire a perioadei de tranziție pentru termocentralele pe cărbune. Nu am acceptat și nu voi accepta să închidem niciun MW fără să punem în loc o resursă echivalentă de producție de energie în bandă.
Cărbunele a fost resursa care ne-a salvat în momentele grele din ultimii ani și rămâne de bază. Trebuie să avem timpul necesar pentru a asigura o tranziție echilibrată, fără șocuri economice și sociale. În joc sunt siguranța energetică a țării și locurile de muncă”, a precizat ministrul.
Oficialul român subliniază că acest efort a început în urmă cu mai bine de un an și jumătate la nivel guvernamental. În acest interval, au fost organizate peste zece întâlniri oficiale la Bruxelles pentru susținerea acestei inițiative.
Obiective și provocări în negocierile cu Uniunea Europeană
Sebastian Burduja admite că misiunea României este complexă și că trebuie să existe așteptări realiste în ceea ce privește rezultatele discuțiilor. Printre obiectivele principale se numără ajustarea PNRR, renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia și modificarea legislației privind decarbonizarea.
„Constat că mulți “se pricep”, discută din tribună, fluieră sau aplaudă, în funcție de interesele lor mărunte. Eu am fost și voi rămâne consecvent. Efortul de a prelungi exploatarea carierelor de cărbune şi a termocentralelor de la Complexul Energetic Oltenia l-am început la nivelul Guvernului României de peste un an și jumătate și am desfășurat în acest scop peste zece misiuni de lucru la Bruxelles.
M-am bazat pe un principiu clar, pe care l-am susținut din debutul mandatului meu și de la care nu mă abat: energia României trebuie să fie sigură, accesibilă și curată — în această ordine de priorități.
În continuare, misiunea rămâne deosebit de dificilă și este înțelept să avem așteptări realiste. Trebuie să obținem acordul Comisiei Europene pentru ajustarea PNRR, renegocierea planului de restructurare al CEO, amendarea legii decarbonizării”, a transmis Burduja.
În final, ministrul subliniază că securitatea energetică a Europei depinde direct de performanța economică, iar România trebuie să aibă un rol activ în această direcție.
„Avem nevoie de o nouă abordare, de soluții care să asigure un echilibru între obiectivele climatice și nevoia de a rămâne competitivi pe piața globală. Avem nevoie și de interconexiuni care să permită funcționarea integrată a pieței europene de energie”, mai spune el.
