România, unică pe plan european în domeniul energetic. Sebastian Burduja explică
Sebastian Burduja susține că România este o prezență influentă în domeniul energetic. Se întâmplă prin implementarea unor noi proiecte de foraj pentru gaze offshore, prin extinderea capacității sale nucleare și inițierea unor noi investiții în surse de energie regenerabilă. Aceste evoluții semnificative sunt evidențiate într-un raport al fDi Intelligence.
Sebastian Burduja, în calitate de ministru al Energiei, afirmă într-un interviu acordat pentru fDi că principalul obiectiv al României este să se impună ca un lider în domeniul energetic în Europa de Sud-Est. Cu toate acestea, el subliniază necesitatea abordării realității „trilemei energetice”. Respectiv asigurarea securității energetice, menținerea prețurilor competitive și promovarea unei energii mai curate și mai sustenabile.
În Uniunea Europeană, România se remarcă prin diversitatea sa în domeniul energetic. Țara noastră se evidențiază prin prezența centralelor hidroelectrice, dezvoltarea capacității de energie regenerabilă, gestionarea resurselor proprii de combustibili fosili, tradiția în domeniul energiei nucleare și poziția sa drept unul dintre cei mai puțini importatori neți de energie din blocul comunitar – raportând doar 10,9% în 2021.
Strategia pe termen mediu și lung vizează utilizarea gazului natural și a energiei nucleare ca surse principale de producție de energie, în sprijinul unei creșteri semnificative a capacității de energie regenerabilă, având în vedere caracterul intermitent al acesteia, precum și dezvoltarea capacității de stocare a energiei.
România ar putea deveni cel mai mare producător de gaze din UE
În luna iunie a anului 2023, OMV Petrov, compania din Austria, a luat o decizie finală de investiție referitoare la proiectele sale în Marea Neagră, evaluată la 4 miliarde de euro. În cadrul blocului offshore Neptun Deep, OMV colaborează cu Romgaz, principalul furnizor de gaze al României, pentru dezvoltarea a două zăcăminte de gaze, estimându-se că producția va atinge 140.000 de barili pe zi începând cu anul 2027. Acest lucru va consolida poziția României ca cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
„[Neptun Deep este] o modalitate de a ajuta Republica Moldova, eventual Ucraina, și alte țări vecine cu rezervele noastre de gaze”, spune Burduja.
Perspectiva ministrului energiei este că Ungaria, care în prezent se bazează încă pe importurile de gaz din Rusia, ar putea să exploreze în viitor furnizori alternativi, printre care și România.
„Înainte de 2027, obiectivul este să creștem industriile mari consumatoare de gaze în România, cum ar fi produsele farmaceutice și îngrășămintele. Putem crea valoare din acest gaz și nu doar să-l exportăm sau să-l ardem”, a adăugat ministrul.
Există și o opoziție evidentă față de plan. Grupuri de activiști Greenpeace din țări precum România, Bulgaria și Cehia și-au unit forțele într-un protest desfășurat pe 27 martie, în fața sediului OMV Petrom din Capitală. Aceștia au marcat clădirea companiei cu mesajul distinct „Fără gaz nou”, pictat cu litere mari de culoare galbenă, exprimându-și astfel dezaprobarea față de proiectul Neptun.
Conform strategiei guvernamentale, gazul este văzut ca un combustibil de tranziție pe termen scurt și mediu, conform declarațiilor ministrului Burduja. În cadrul acestei strategii, centralele pe cărbune vor fi treptat închise și înlocuite cu unele pe gaz. Un exemplu în acest sens este construcția unei centrale pe gaz de 1700 de megawați la Mintia, situată în vestul României.
Planuri mari pentru România și în domeniul energiei nucleare
Planurile României de a crește producția de energie de bază sunt întărite și de promovarea energiei nucleare. Această direcție strategică nu este nouă, avându-și rădăcinile în perioada comunistă sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu. În acea perioadă, accentul pe generarea de electricitate prin energie nucleară a fost o prioritate.
„România are o tradiție de lungă durată în sectorul nuclear, care datează din anii 1970, unde am luat decizia strategică de a ne baza pe tehnologia canadiană numită Candu. (…) Acest lucru a fost foarte diferit de orice a decis altcineva din spatele Cortinei de Fier, care a fost să meargă în Uniunea Sovietică pentru tehnologie, combustibil și așa mai departe”, susține Burduja.
În acest moment, centrala nucleară de la Cernavodă operează cu succes două reactoare. Această centrală este situată la aproape o oră depărtare față de portul Constanța, amplasat pe litoralul românesc al Mării Negre.
În luna noiembrie a anului 2023, autoritățile canadiene au încheiat un parteneriat cu firma locală de inginerie AtkinsRéalis și cu operatorul nuclear de stat din România, Nuclearelectrica. Scopul acestui acord este de a iniția lucrările de modernizare a unui reactor Candu de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Conform declarațiilor ministrului Energiei, se prevede ca încă două reactoare să intre în funcțiune până în anii 2031 și 2032. În plus, ministrul este încântat de perspectivele aduse de reactoarele nucleare modulare mici (SMR).
Perspectiva lui este că România își propune un obiectiv „extrem de ambițios” de a se număra printre primele țări din lume care vor avea reactoare nucleare modulare mici (SMR) funcționale până în 2029.
Viziunea pentru România în domeniul energiei regenerabile
Datele furnizate de fDi Markets arată o tendință ascendentă în ceea ce privește capitalul investit în sectorul energetic al României. În anul precedent, investitorii străini în energie regenerabilă au angajat fonduri în valoare de 3,1 miliarde de dolari pentru proiecte solare și eoliene în țară, atingând astfel cel mai înalt nivel din ultimii zece ani.
Această nouă valoare adusă de sursele regenerabile din România se așteaptă să impulsioneze semnificativ capacitatea de generare energetică. În plus, țara va inaugura primul său contract pentru licitații de diferență (CfD) în acest an, inițiativă menită să stimuleze dezvoltatorii să se implice în construirea unei capacități combinate de generare de cinci gigawați, provenind atât din surse eoliene, cât și solare, în următorii doi ani.
Prin intermediul contractului CfD, se va asigura un preț stabil al energiei electrice pentru următorii 15 ani. În cazul în care prețul energiei electrice scade sub acest nivel, guvernul va compensa diferența către dezvoltatori, iar dacă prețul depășește prețul de referință, dezvoltatorii vor rambursa guvernului diferența.
Burduja manifestă, de asemenea, interesul pentru implicarea României în consolidarea lanțurilor europene de aprovizionare cu energie.
„Nu vrem să subvenționăm producția din alte părți ale globului care nu respectă aceleași reguli ale unei economii de piață, ale statului de drept și așa mai departe. (…)
Pentru ca Europa să verse toți acești bani în tranziția ecologică și să nu aibă propriul lanț de aprovizionare este o pierdere uriașă și o vulnerabilitate uriașă. Există componente critice ale acestei infrastructuri energetice care ar putea fi supuse riscurilor de securitate”, susține Burduja pe tema atacurilor cibernetice.
