Tranziția energetică și echilibrul între dezvoltare și sustenabilitate
În ultima perioadă, tranziția energetică a devenit un subiect intens dezbătut, cu multiple provocări și dileme legate de impactul economic și social al acestui proces.
România se află într-o poziție destul de specială pe acest front, având un rol semnificativ în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivel european, spune Sebastian Burduja.
Totuși, întrebarea care se ridică este dacă această tranziție poate fi realizată fără a pune în pericol securitatea energetică și competitivitatea economică.
Ministrul a subliniat recent faptul că România a reușit să reducă emisiile de GES cu 77% față de nivelurile din 1990, un rezultat deosebit de remarcabil, având în vedere că media Uniunii Europene este de 31%. Această performanță ridică însă o întrebare legată de sustenabilitatea acestui succes pe termen lung.
Emisiile actuale ale României reprezintă doar 2,6% din totalul emisiilor UE și mai puțin de 0,3% din emisiile globale. Astfel, întrebarea care se pune este dacă, având în vedere acest nivel relativ scăzut, România ar trebui să își asume sacrificii suplimentare pentru a ajunge la obiectivele impuse de Green Deal-ul european, continuă Sebastian Burduja.
„Smart Deal sau Green Deal? Am datoria să vă prezint cifrele și să spun lucrurilor pe nume, chiar dacă asta deranjează. Tranziția energetică nu înseamnă sacrificiu necondiționat, ci construcție pentru un viitor mai bun. Și nu putem construi o economie curată, cu adevărat puternică, fără să avem o fundație solidă.
Spuneți-i patriotism energetic sau pur și simplu bun simț. Asta înseamnă investiții în regenerabile, da, și o utilizare inteligentă a tuturor resurselor pe care le avem: gaze naturale, energie nucleară și, temporar, cărbune. (…) Cum stă România la capitolul emisii de CO2? Ei bine, suntem statul membru care a redus cel mai mult emisiile de gaze cu efect de seră (GES) față de nivelul din 1990, respectiv cu 77%, comparativ cu 31% media Uniunii. Iată că putem fi și noi campioni europeni la un capitol, dar cu ce preț?”, a scris ministrul, marți, pe pagina sa de Facebook.
Echilibrul între nevoia de a investi în surse de energie regenerabilă și protejarea securității energetice naționale
Un punct central al discursului ministrului Sebastian Burduja. a fost legat de echilibrul între nevoia de a investi în surse de energie regenerabilă și protejarea securității energetice naționale.
Tranziția către o economie verde nu înseamnă doar renunțarea la combustibili fosili, ci și asigurarea unui mix energetic diversificat care să includă, pe lângă energia solară și eoliană, și surse de energie mai puțin „verzi”, precum gazele naturale, energia nucleară și, temporar, cărbunele.
Renunțarea prea rapidă la sursele tradiționale de energie ar putea crea dependență de importuri nesigure și periculoase din punct de vedere geopolitic, mai ales în contextul crizei energetice recente.
‘Nu ar trebui să ne susținem poziția la nivel european și să arătăm, așa cum deja a făcut-o Mario Draghi, într-un raport apreciat în unanimitate la Bruxelles, că terapia șoc a ‘înverzirii’ trebuie bine cântărită și echilibrată cu măsuri de creștere a competitivității economiei europene? La fel de important, nu ar trebui să analizăm implicațiile asupra securității energetice – deci asupra securității naționale – atunci când ne asumăm să închidem grupuri pe cărbune fără să punem în loc capacități echivalente de producție în bandă?
Nu înseamnă asta o dependență periculoasă față de importuri, în cel mai bun caz, și față de importuri toxice de la cei care practică șantajul energetic de decenii, în cel mai rău caz? În interesul cui?’, a mai scris ministrul pe rețeau de socializare.
Strategia Energetică a României pentru perioada 2025-2035
Ministrul a pus un accent deosebit pe necesitatea de a analiza cu atenție implicațiile economice și de securitate ale închiderii capacităților pe cărbune fără a le înlocui cu altele de producție echivalente. De asemenea, el a subliniat că nu este împotriva Planului Național de Redresare și Reziliență sau a Fondului pentru Modernizare, dar consideră că tranziția trebuie să fie făcută într-un mod echilibrat, care să nu afecteze negativ economia și să garanteze siguranța energetică.
Strategia Energetică a României pentru perioada 2025-2035 reflectă această viziune echilibrată, cu un obiectiv clar de creștere a ponderii energiei regenerabile la 44% până în 2035 și la 76% până în 2050. Aceste obiective sunt ambițioase și susținute de o serie de măsuri menite să accelereze implementarea energiei curate, dar trebuie realizate într-un ritm care să permită și adaptarea infrastructurii naționale și să nu pună în pericol stabilitatea economică.
„O dovadă clară este Strategia Energetică a României pentru 2025-2035, pe care am adoptat-o după mai bine de 17 ani și care prevede creșterea ponderii energiei regenerabile la 44% până în 2035 și la 76% până în 2050, consolidând rolul energiei curate în mixul energetic. Întrebarea nu este dacă mai facem toate acestea, ci în ce ritm și cu ce costuri”, a punctat Sebastian Burduja.
