Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că țara noastră se află într-un proces de transformare major. Oficialul a făcut referire la modernizarea infrastructurii și crearea de orașe inteligente. El a punctat faptul că este nevoie de o abordare mai amplă și mai integrată.
România se află în pragul unei transformări majore spune Sebastian Burduja
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat joi că România se află în pragul unei transformări majore, cu scopul de a moderniza infrastructura și de a crea orașe inteligente, care să ofere cetățenilor o viață mai bună. Cu un accent pe colectarea și utilizarea datelor, conceptul de oraș inteligent promite să aducă avantaje semnificative în gestionarea urbană și îmbunătățirea calității vieții.
Ministrul a evidențiat importanța acestui pas înainte, menționând că, deși România a făcut progrese în ceea ce privește infrastructura, inclusiv în domeniul drumurilor și podurilor, este necesară o abordare mai amplă și mai integrată. Paradigma de oraș inteligent poate oferi această tranziție către o viziune mai modernă și sustenabilă a dezvoltării urbane.
România a început să aibă lucrări de infrastructură, drumuri şi poduri, dar este nevoie de ceva în plus, iar paradigma de oraş inteligent exact asta oferă, să poţi să treci la nivelul următor, să oferi cetăţenilor o viaţă mai bună, a declarat, joi, ministrul Energiei.
„Ca oraş să poţi să treci la nivelul următor, să poţi să le oferi cetăţenilor tăi o viaţă mai bună, în primul rând având date, pentru că atunci când nu ai date… E un principiu în management: nu poţi să gestionezi ceea ce nu măsori. Sisteme de senzori de date, asta înseamnă totul, de la trafic până la termoficare, până la celelalte servicii esenţiale pentru comunitate”, a spus Burduja, la o conferinţă pe teme de energie organizată în cadrul Smart City Industry Awards.
Capitala nu a progresat ca alte orașe din țară
Într-o evaluare critică a situației actuale, ministrul Sebastian Burduja și-a exprimat dezamăgirea față de nivelul relativ scăzut de progres înregistrat de București în comparație cu alte orașe din țară.
El a subliniat că este timpul pentru un angajament mai puternic și o viziune mai clară din partea capitalei României pentru a profita la maximum de oportunitățile de finanțare disponibile și de a avansa în direcția unei dezvoltări inteligente și sustenabile.
„Din păcate, nu pot să mă abţin să nu vă spun că e o mare dezamăgire că, de exemplu, Bucureştiul a rămas foarte mult în urma altor oraşe din ţară. La Bucureşti se dădea înainte ora exactă. Lucruri simple. Uitaţi-vă la misiunea oraşe neutre din punct de vedere climatic! Au câştigat trei localităţi din România: un sector, sectorul 2, şi Suceava şi Cluj, dacă nu mă înşel. Au acces la miliarde euro de la Comisia Europeană.
Iată, oraşe care au viziune, îşi asumă, îndrăznesc. Din păcate, n-a fost cazul Capitalei României. Poate va fi pe viitor, pentru că, într-adevăr, din punctul meu de vedere, e momentul să rupem ritmul. Am ajuns la această etapă post-tranziţie, putem să construim, avem acces la foarte mulţi bani”, a afirmat ministrul.
Eforturi depuse de autorități în domeniul energiei
Sebastian Burduja a evidențiat, de asemenea, eforturile depuse în domeniul energiei, precum și semnarea unor proiecte majore în valoare de peste 12 miliarde de euro în timpul mandatului său. Aceste proiecte vizează modernizarea infrastructurii energetice și promovarea energiei verzi, contribuind la reducerea facturilor energetice și la crearea de locuri de muncă.
Burduja a amintit că zilele trecute a fost accesată cea mai mare finanţare pentru o schemă românească, 3 miliarde de euro pentru energie verde. Ministrul a explicat că asta înseamnă că în următorii ani românii o să aibă facturi mai mici, un aer mai curat, inclusiv pentru că cele trei CET-uri care au rămas nemodernizate vor accesa bani din Fondul pentru modernizare şi se vor reabilita.
„Vor avea o eficienţă mult mai mare în primul rând şi înseamnă şi o dezvoltare economică, locuri de muncă, proiecte şi aşa mai departe”, a mai spus Burduja.
Provocări privind adaptarea infrastructurii la noile vehicule electrice
Cu toate acestea, ministrul Sebastian Burduja a atras atenția asupra unor provocări viitoare, inclusiv adaptarea infrastructurii la creșterea utilizării mașinilor electrice și dezvoltarea unei rețele eficiente de stații de încărcare. A pledat pentru o planificare mai riguroasă și pentru o abordare mai sistematică a acestei probleme pentru a asigura că România se află în fruntea inovației și a dezvoltării durabile.
„O să avem mari probleme. Creştem ponderea de maşini electrice în fiecare an. Unde? În cartierele de blocuri comuniste, de blocuri corbusiere cum li se spune? Unde îşi vor încărca românii maşinile? Sunt curios, duce sârma? Eu vă spun că nu duce, pentru că nu există o planificare în acest sens şi de aceea mulţumesc colegilor mei care au pornit un demers de a face cel puţin o hartă a staţiilor de încărcare electrică, dublată ulterior de o aplicaţie prin care să nu mai trebuiască să navigăm prin şapte module diferite, în funcţie de locul unde suntem în România”, a punctat ministrul Energiei.
