Nu există riscul dezechilibrelor majore
În cadrul unei conferințe de presă susținute luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a adus clarificări importante privind starea Sistemului Energetic Național (SEN) și măsurile adoptate pentru a gestiona provocările cauzate de condițiile meteorologice extreme.
Alături de specialiștii de la Transelectrica și Dispeceratul Energetic Național, Burduja a subliniat că nu există riscul unor dezechilibre majore în SEN sau riscul unor avarii generalizate.
Ministrul a evidențiat că România se confruntă cu o perioadă de caniculă prelungită, cu temperaturi de peste 40 de grade, o situație atipică chiar și pentru luna iulie. Acest val de căldură intensă impune o gestionare atentă a consumului și producției de energie pentru a asigura funcționarea optimă a rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice.
„Am participat la şedinţa comandamentului de vară întrunită tocmai pentru că avem de-a face cu o situaţie deosebită din punct de vedere al condiţiilor meteorologice. Oameni cu experienţă foarte îndelungată în sectorul energetic au spus că este atipic, ca să fiu delicat, să ai zi după zi de temperaturi de peste 40 de grade şi pentru luna iulie, mai ales această perioadă de caniculă prelungită. Este cu totul şi cu totul special în Sistemul Energetic Naţional.
Am discutat pe două paliere: pe de o parte din perspectiva consumului şi producţiei, să ne asigurăm că facem tot ceea ce este posibil pentru a acoperi cât mai mult din consum din producţia internă şi, pe de altă parte, a ne asigura că reţelele de transport şi distribuţie energie electrice sunt în bună stare de funcţionare.
Transformatoarele şi alte echipamente sunt întreţinute cu grijă şi echipele de intervenţie sunt în teren pentru ca eventualele avarii punctuale locale să fie rezolvate în cel mai scurt timp. Am toată încrederea în specialiştii de la Transelectrica şi Dispeceratul Energetic Naţional, în operatorii din distribuţie.
Toţi m-au asigurat că nu există un risc asupra echilibrului sistem energetic naţional sau riscul unor avarii generalizate pe zone largi”, a spus Burduja.
A crescut producția internă de energie
Ministrul a detaliat eforturile depuse pentru a crește producția internă de energie. El a menționat creșteri semnificative la Ișalnița, Paroșeni și CET București Sud, totalizând aproximativ 400 de megawați.
De asemenea, Burduja a subliniat importanța menținerii în bună stare a echipamentelor și rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice. Intervențiile trebuie să fie rapide în caz de avarii locale.
„Aşa cum vă spuneam, ca urmare a eforturilor pe care le-am depus cu toţii în ultimele zile, am reuşit să creştem producţia cu aproximativ 400 de megawaţi. Mă refer la un grup de la Işalniţa – cu aproape 250 de megawaţi, la Paroşeni – aproape 100 de megawaţi, la CET Bucureşti Sud – cu 50 de megawaţi.
Căutăm în continuare soluţii prin care să creştem, mai ales pe perioadele ridicate, în vârful de consum de seară când înregistrăm un deficit şi preţuri ca atare pe pieţe, după cum aţi văzut, să putem să creştem producţia hidro. Deşi este un an foarte secetos, cel mai secetos din ultimul deceniu, avem un grad de umplere satisfăcător, de peste 80%, în lacurile de acumulare.
Trebuie să ştiţi că în jur de 70% din producţia hidro este pe curs de apă şi debitele sunt reduse, iar debitul Dunării este în scădere. Se prefigurează o lună august deosebit de călduroasă. În general, istoric vorbind, în septembrie, de asemenea, avem o lună secetoasă şi ca urmare a acestor factori trebuie să fim prudenţi în a utiliza capacitatea din lacurile de acumulare”, a menţionat demnitarul.
Gradul de umplere al lacurilor de acumulare este de peste 80%
Burduja a evidențiat dificultățile întâmpinate în creșterea producției hidro, având în vedere seceta severă din acest an, dar a asigurat că gradul de umplere al lacurilor de acumulare este satisfăcător, la peste 80%.
De asemenea, a subliniat rolul important al interconexiunilor energetice cu țările vecine în stabilizarea prețurilor pe piața energiei.
„Este important să avem şi interconexiuni cu ţările vecine. Dacă n-am fi avut aceste interconexiuni, cu siguranţă preţurile ar fi fost şi mai mari, deşi în spaţiul public s-a spus că importurile duc la creşterea preţurilor. Este un neadevăr.
Faptul că avem acces la energie de import a pus presiune în scădere pe preţ, deci acesta a fost un lucru bun. Sigur că sunt şi factori care nu sunt în controlul nostru. De exemplu, există lucrări ample de intervenţie pe partea ungară, de la Peci până la staţia de pe graniţă şi acelea nu au putut fi amânate. Se înlocuiesc stâlpii. Ce înseamnă asta? Înseamnă că avem o capacitate de import mai mică din Ungaria.
Dacă vă uitaţi la harta cu preţuri, veţi vedea că pe acest flanc estic avem preţuri mai mari. Şi în Ungaria sunt preţuri mari, chiar mai mari decât în România, dar şi la noi, şi în Bulgaria şi în Polonia, oarecum, deci în toată regiunea”, a explicat Sebastian Burduja.
Lipsa investițiilor din ultimele decenii
Ministrul a criticat lipsa investițiilor din ultimele decenii în sectorul energetic. Oficialul a evidențiat necesitatea unor proiecte strategice precum Tarnița-Lăpuștești și modernizarea Vidraru.
De asemenea, a menționat planurile de stocare a energiei în baterii, cu obiective clare pentru următorii ani.
„Sunt cele două unităţi de la Cernavodă pornite, bineînţeles, înainte de Revoluţie. Avem ceva megawaţi în hidrocentrale şi o investiţie privată la Brazi, mai semnificativă, plus ce s-a făcut pe regenerabile. Dar din 22.000 de megawaţi cu care am pornit în etapa post-decembristă, am rămas practic cu jumătate de producţie în bandă.
Deci, statul şi-a înjumătăţit capacitatea de producţie. Când am venit la minister şi am spus trebuie să facem proiectul Tarniţa – Lăpuşteşti, nu puţini au fost cei care au spus „Nu se poate”. Vedem, astăzi, ce important ar fi fost proiectul Tarnia – Lăpuşteşti. Am spus şi săptămâna trecută că trebuie declarat de importanţă strategică naţională, să putem deroga de la orice prevederi atât cât ni se permite în constrângerile actuale şi să putem avea această capacitate de echilibrare a sistemului.
De asemenea, modernizarea Vidraru se întâmplă la a şasea încercare. Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, unde ne pregătim de intrarea în faza a doua şi ne dorim foarte mult să avem o ofertă corectă în procedura de achiziţie publică şi să putem înainta cu acel consorţiu care ştiţi bine că, după foarte multă trudă, s-a format între canadieni, italieni şi cele două firme din Statele Unite”, a susţinut Burduja.
