Așadar, Sebastian Burduja a subliniat că mai multe țări, printre care și România, se confruntă „cu o trilemă energetică”.

„România, şi nu doar România, se confruntă cu o trilemă energetică. Deci, avem trei deziderate care nu se pot îndeplini întotdeauna în acelaşi timp. Pe de o parte, siguranţă, şi eu numesc asta România sigură, în care ne asigurăm securitatea, resurse energetice, dar, pe de altă parte, e România verde, deci o energie cât mai curată. Şi, în al 3-lea rând, România competitivă, deci un preţ al energiei cât mai redus. Cu această trilemă, repet, nu ne confruntăm doar noi, se confruntă orice economie de piaţă liberă, orice economie europeană, în principal”, a declarat Sebastian Burduja în fața comisiilor de specialitate.

România are datoria de a asigura securitatea energetică pentru cetăţenii ei

De asemenea, acesta a spus și că România „are principala datorie de a asigura securitatea energetică pentru cetăţenii ei”, acesta fiind deziderat cu atât mai important în contextul actual geo-politic.

„Asta înseamnă că trebuie să insistăm pe producţia autohtonă de energie din surse diversificate şi, de asemenea, pe acces la surse externe cât mai diverse, pentru a nu depinde de un singur furnizor”, a mai spus Sebastian Burduja.

Mai apoi, Burduja a spus că „avem o datorie faţă de Republica Moldova”, care a fost îndeplinită în perioada recentă şi „trebuie să continuăm să-i ajutăm pe fraţii noştri de peste Prut”.

Al doilea deziderat este cel legat de energia verde

Al doilea deziderat, stabilit la nivel european, este cel legat de energia verde, iar România se numără printre statele care şi-au îndeplinit ţinta Fit for 55.

„Al 2-lea deziderat, şi n-avem cum să-l ignorăm, pentru că el este stabilit la nivel european, la nivel global, este energia verde. Asta a însemnat, mai ales în trecut, şi un cost mai mare al energiei. Sigur că noile tehnologii au însemnat şi acces la un cost mai scăzut pentru tehnologiile verzi. România este printre statele care şi-au îndeplinit ţinta Fit for 55.

Asta înseamnă că minimum 24% din producţia internă de energie este din energie verde, dar bineînţeles că avem marea provocare de a atinge neutralitatea climatică la nivelul anului 2050 şi asta este o provocare nu doar pentru noi ci şi pentru toate ţările care au aderat la acest acord şi care au în vedere abordarea provocărilor legate de schimbările climatice. România este norocoasă din acest punct de vedere, pentru că avem un potenţial al energiei verzi foarte ridicat, de la zona de hidro până la energie solară, energie bazată pe hidrogen, unde România este printre statele care au o cercetare foarte competitivă şi, nu în ultimul rând, energie eoliană”, a afirmat Sebastian Burduja.

Ministerul Energiei are un parteneriat cu Banca Mondială

Ministrul propus a amintit de faptul că Ministerul Energiei are un parteneriat cu Banca Mondială, fiind făcut recent un studiu amplu, care a estimat potenţialul eolian pe offshore la 76 de GW, atât fix, cât şi plutitor, un potenţial care trebuie explorat şi exploatat.

În ceea ce priveşte capacităţile bazate pe cărbune, ministrul propus a reamintit că există un plan de restructurare a acestor capacităţi, care trebuie urmat în acord cu ceea ce s-a convenit cu Comisia Europeană şi cu partenerii noştri, diversificând totodată sursele de producţie pentru complexurile energetice pe care România le are şi care sunt de importanţă strategică.

A treia componentă a trilemei, a continuat el, este partea de competitivitate, în condiţiile în care cu toţii ne-am dori „o energie cât mai ieftină, cât mai curată şi cât mai sigură”.

„Când vorbim de competitivitate, mă refer sigur la mediul privat. Şi avem industria românească care depinde de preţul la energie, mai ales marii producători industriali sunt producători care au în structura de costuri costul cu energia de 80-90%. Şi am văzut cu toţii că, în momentul în care n-au mai avut acces la gaz ieftin, de exemplu, au trebuit să închidă. E cazul combinatului de la Slobozia şi nu numai.

Deci, avem nevoie de un preţ competitiv şi, pe de altă parte, pentru consumatorii casnici avem nevoie de un preţ cât mai scăzut, având în vedere dinamica globală. Sigur, în perioada recentă tendinţa este de reducere a acestor costuri, dar suntem atenţi la modul în care îi sprijinim pe români. Şi Guvernul trecut a luat măsuri pentru sprijinirea românilor care au nevoie de acest ajutor, în contextul în care au crescut costurile cu energia electrică şi cu gazul”, a completat Burduja.

Burduja a vorbit și despre zona de cercetare-inovare

Acesta a vorbit şi despre zona de cercetare-inovare, subliniind că România are datoria să îşi pună la treabă minţile, având câteva atuuri „pe care trebuie să ştie să şi le joace”, cum ar fi, de exemplu, de proiectul ALFRED, un proiect de reactor de generaţie IV, bazat pe răcire pe bază de plumb.

Potrivit celor spuse de Sebastian Burduja, la Râmnicu Vâlcea există unul dintre cele mai bune institute din lume pentru cercetarea tehnologiilor bazate pe hidrogen ICSI.

„Iarăşi, este o tehnologie care merită exploatată, pentru că una este să gâfâim tot timpul în urma altora şi să importăm tehnologie şi know-how de la alţii şi alta este să ne exportăm propriile noastre tehnologii. Şi pentru a avea valoare adăugată în economie trebuie să schimbăm această paradigmă şi să ne asumăm această inovare”, a punctat acesta.

Ministrul propus pentru a prelua portofoliul la Energie a făcut referire şi capitolul nuclear, unde România „punctează foarte bine”, având o tradiţie îndelungată şi o resursă umană bine pregătită.

„Cred că România este datoare să investească în sectorul energetic. Dacă ar fi să avem o reţetă, ar fi investiţii, investiţii, investiţii. Asta se reflectă şi în planurile asumate de România, se reflectă şi în fondurile aflate la dispoziţia României, deci nu este o chestiune de lipsă de bani. Se reflectă în planurile Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, companii care au înţeles că trebuie să se diversifice, să se ancoreze în noua economie şi noile tehnologii”, a conchis Sebastian Burduja.