Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat marți, pe 19 noiembrie, că Strategia Energetică a României 2035, cu orizont 2050, ar putea fi adoptată chiar în această săptămână, prin hotărâre de Guvern.
Strategia Energetică a României ar putea fi adoptată săptămâna aceasta
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de specialitate, că Strategia energetică a României 2035, cu viziune până în 2050, ar putea fi adoptată prin hotărâre de Guvern în această săptămână. Aceasta va fi corelată cu Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), un document pe care România și l-a asumat la nivel european.
„De foarte mulţi ani, România nu are o strategie energetică. Ultima a fost adoptată în 2007. Când am preluat mandatul, foarte mulţi oameni din sistem mi-au spus: nu avem o strategie energetică, haideţi să o facem. Nimeni nu a crezut posibil acest demers. Sunt mari şanse să avem de săptămâna aceasta, adoptată în şedinţa de Guvern, prin hotărâre de Guvern, strategia energetică a României 2035, cu orizont 2050. Ea este totodată pe deplin corelată cu Planul Naţional Integrat de Energie, Schimbări Climatice (PNIESC), un document pe care România şi l-a asumat la nivel european. De asemenea, am reuşit să recuperăm decalajele, să-l trimitem în formă finală la nivelul Comisiei Europene”, a declarat acesta, la evenimentul Energy Forum Ediţia a XII-a: 2025-anul marilor provocări, organizat de DC Media Group.
Sebastian Burduja a afirmat că România nu mai figurează printre ultimele state care nu și-au trimis Planul Național Integrat. El a subliniat că, având în vedere angajamentele europene, este convins că indiferent cine va veni la guvernare, va respecta aceste angajamente, deoarece nerespectarea lor ar putea duce la consecințe neplăcute.
Ministrul a subliniat că, în perioada imediat următoare și pe termen mediu, România va face tranziția de la cărbune la gaze naturale, iar pe termen mediu și lung, va trece de la gaz la energie nucleară.
„România nu mai este printre ultimele state care nu şi-a trimis Planul Naţional Integrat. Fiind vorba de angajamente europene, am convingerea că, indiferent cine va veni la guvernare, le va respecta, pentru că pot exista şi consecinţe neplăcute dacă nu o facem.
Cu siguranţă că acum, prin Strategia Energetica Naţională, avem şi un plan pe care l-am putut descrie simplu: pe termen scurt şi mediu facem tranziţia de la cărbune la gaz, cu atât mai mult cu cât România va avea resurse importante de gaz în Marea Neagră – şi vă asigur că nu ne blocăm în inepţii de tipul vestigiilor antice de la 160 km în largul mării, pe fundul Mării Negre.
Pe termen mediu şi lung, să trecem de la gaz la nuclear, unde România are tradiţie, are performanţă, are proiecte în lucru, va avea tot ceea ce îi trebuie pentru a asigura o tranziţie energetică, în această ordine de priorităţi: energie sigură, energie accesibilă şi energie cât mai curată”, a spus el.
România accelerează tranziția energetică
România face progrese semnificative în tranziția energetică, anunțând un nou pas important: lansarea unui apel de proiecte pentru dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice, susținut cu 150 de milioane de euro din fondul pentru modernizare.
Tot marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că această sumă se adaugă celor 13 miliarde de euro deja atrase pentru investiții în energie verde, inclusiv 80 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru stocare.
Stocarea energiei devine esențială pentru sistemul energetic al României, deoarece permite utilizarea energiei verzi chiar și atunci când sursele naturale, cum ar fi vântul sau soarele, nu sunt disponibile. Aceasta contribuie la echilibrarea rețelei electrice și reduce costurile pentru consumatori și companii, a subliniat ministrul.
România a înregistrat deja progrese importante în acest domeniu, având 40 MW de energie stocată în baterii. În următorii 2-3 ani, țara ar putea atinge o capacitate de stocare de peste 2000 MW, doar din proiectele finanțate cu fonduri nerambursabile, ceea ce ar acoperi jumătate din necesarul de stocare estimat la nivel național. Mai multe puteți citi aici.