Candidatul Partidului Național Liberal (PNL) la Primăria Capitalei, Sebastian Burduja, a prezentat un plan ambițios pentru rezolvarea crizei persistente a căldurii și a apei calde în București.
Mii de bucureșteni au în continuare probleme cu apa caldă și căldura
Burduja a evidențiat că peste 1.000 de blocuri din București continuă să sufere din cauza lipsei de căldură și apă caldă, chiar în contextul în care se plătesc sume semnificative pentru aceste servicii. El a propus fuzionarea ELCEN-Termoenergetica ca primă soluție pentru rezolvarea problemei, subliniind că este necesară și reabilitarea rețelei de distribuție.
„E 2024 şi ne gândim la Bucureştiul viitorului, dar sunt peste 1.000 de blocuri constant în Bucureşti care nu au căldură şi apă caldă. Ştiţi ce e mai trist? Constat că sunt unii bucureșteni care spun – «n-avem ce să facem. Asta este. Asta-i viața. Măcar s-a început ceva».
Astăzi sunt încă 1.600 de tone de apă fierbinte care în fiecare oră se scurg sub București. Greşesc? 2.000. Soluţiile sunt simple. Fuziunea ELCEN-Termoenergetica, iarăşi un proiect despre care s-a vorbit, probabil ni s-a făcut acru în gură cât s-a vorbit despre el. Trebuie făcută. Reabilitarea reţelei.
Vă dau un singur exemplu. Ne-am străduit la Ministerul Energiei și am lansat un apel de 590 de milioane euro pentru modernizarea rețelei, sigur deschis pentru toate localitățile din țară cu sistem de termoficare. Credeți că Bucureștiul a venit într-un mare avânt să absoarbă acești bani? Nu. A venit Suceava. Am semnat contractul. Încă mai avem niște bănuți. Și o să avem și primar general și o să ne modernizăm și rețeaua de termoficare cu bani de la Ministerul Energiei”, a explicat Burduja, luni, la prezentarea planului său pentru București.
Un alt aspect semnalat de Sebastian Burduja este faptul că bucureștenii plătesc anual 50 de milioane de euro pentru căldură și apă caldă, fără a beneficia de serviciile corespunzătoare. Acesta a explicat că sumele plătite inutil se datorează faptului că cele patru Centrale Termoelectrice (CET-uri) din București necesită gaz pentru producerea agentului termic, iar acest gaz este transportat prin magistralele Transgaz.
S-ar putea face economii de cel puțin 50 de milioane de euro anual spune Sebastian Burduja
Pentru a elimina această pierdere financiară și pentru a eficientiza sistemul, Sebastian Burduja a prezentat un proiect al Ministerului Energiei, pe care îl conduce, pentru branșarea CET-urilor la rețeaua Transgaz.
Acest demers ar economisi anual 50 de milioane de euro și ar îmbunătăți considerabil eficiența energetică a orașului.
„Distanțele dintre magistrală și fiecare CET variază. Dacă la CET Vest vorbim de 400 de metri, la CET Grozăvești vorbim de doi km, trei km, cinci km. În total, pentru câțiva kilometri de țeavă care e la distributor, dumneavoastră ați plătit inutil 50 de milioane euro. Noi am pornit la Ministerul Energiei un proiect prin care branșăm CET-urile la rețeaua Transgaz. Şi primul va fi CET Vest. Se poate face în șase luni, un an de zile. 400 de metri de țeavă, 50 milioane euro economisiți. Stați să vă dau știre.
În fiecare an, bucureștenii au plătit 50 de milioane de euro degeaba pentru căldură și apă caldă. În lei, în total până acum, peste trei miliarde lei și vă spun și de ce. Cele patru CET-uri au nevoie de gaz ca să producă agentul termic. Gazul vine din ţară pe magistralele Transgaz şi ajunge în proximitatea celor patru CET-uri. Distanțele dintre magistrală și fiecare CET variază. Dacă la CET Vest vorbim de 400 de metri, la CET Grozăvești vorbim de doi km, trei km, cinci km.
În total, pentru câțiva kilometri de țeavă care e la distribuitor, dumneavoastră ați plătit inutil 50 de milioane euro. Noi am pornit la Ministerul Energiei un proiect prin care branșăm CET-urile la rețeaua Transgaz. Și primul va fi CET Vest. Se poate face în șase luni, un an de zile. 400 de metri de țeavă, 50 milioane euro economisiți. Nu în ultimul rând, trebuie să modernizăm trei din patru CET-uri care sunt din anii ’60 care poluează în București și sunt scumpe”, a mai spus Burduja.
Sebastian Burduja a subliniat și importanța utilizării energiei geotermale, menționând că Bucureștiul dispune de resurse considerabile în acest sens, în nordul orașului. El a anunțat semnarea unui protocol la Washington pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind exploatarea acestei surse de energie verde și regenerabilă, similar cu proiectul implementat cu succes în Oradea.
