Sebastian Burduja, actual ministru al Energie şi candidat PNL pentru Primăria Capitalei, a vorbit sâmbătă, 11 mai, despre problema apei calde şi a căldurii în Bucureşti. Ce s-a greşit până acum la acest capitol şi de ce chiar şi şantierele deschise în acest moment nu au fost planificate în mod corect?
Sebastian Burduja atrage atenţia asupra modului greşit în care s-a abordat problema termoficării
Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei, a criticat gestionarea proiectelor de reabilitare a rețelei de termoficare, arătând cu degetul atât spre actualul primar general, Nicușor Dan, cât și spre predecesoarea sa, Gabriela Firea, pentru întârzierea lor de patru ani.
Într-o conferință de presă desfășurată sâmbătă, Burduja a subliniat că, deși au fost alocați fonduri pentru aceste investiții, lipsa de „competență” a fost principalul obstacol. Acest lucru a dus la o situație în care sute de mii de locuitori ai Bucureștiului nu au avut acces constant la căldură și apă caldă.
Ritmul în care s-a lucrat până acum ameninţă ca problema termoficării să fie rezolvată în Capitală abia peste mulţi ani de zile.
„Pe subiectul termoficării am văzut că e o dezbatere între doamna Firea şi domnul Nicuşor Dan. Sincer, râde ciob de oală spartă, sau de ţeavă spartă.
Pentru că nici unul, nici altul nu au reuşit să rezolve această problemă a căldurii şi apei calde în Bucureşti.
Ritmul la care s-a lucrat înseamnă să terminăm cu această problemă în foarte mulţi ani de zile”, a precizat Sebastian Burduja.
Banii europeni nu sunt folosiţi aşa cum trebuie
Candidatul PNL a vorbit şi despre reabilitarea a 210 km reţea de termoficare, cu finanţare europeană. Este vorba despre investiţia în valoare totală de 260 milioane euro. Deşi ghidul a fost publicat în 2015, proiectul a fost depus abia în 2019, a indicat Burduja.
Sebastian Burduja spune că s-a lucrat la documentație între 2016 și 2019, durând trei ani în loc de unul, așa cum s-a întâmplat în alte orașe.
S-a ajuns aşadar la această întârziere de doi ani. În octombrie 2020, Nicușor Dan a preluat mandatul și a lansat licitația în ianuarie 2022, la 15 luni după ce caietele de sarcini erau gata, fără a explica niciodată această perioadă. Nu s-au făcut modificări la documentația de atribuire, în ciuda situației în care mulți bucureșteni nu aveau acces la apă caldă.
Contractele au fost semnate abia în noiembrie 2022, iar lucrările au început anul trecut, după ce s-a mai efectuat o proiectare de detaliu, a mai precizat candidatul PNL.
Ca urmare a acestor întârzieri, s-au „pierdut” aproape 200 de milioane de euro din fonduri europene.
„Fazarea proiectului nu înseamnă că nu a pierdut banii, dar consumă banii din următorul exerciţiu financiar, cel în care suntem acum”, spune Sebastian Burduja.
Potrivit graficului lucrărilor, în acest moment ar fi trebuit realizată 25% din investiţie, dar că stadiul actual al lucrărilor este de aproximativ 10%.
Din cele 25 de loturi ale proiectului, 16 nu au avize, deşi multe dintre acestea sunt de competenţa Primăriei Generale.
Ce anume se greşeşte la actuale şantiere deschise în Bucureşti?
Candidatul PNL a mai adus aminte şi despre părerile formulate de mai mulţi specialişti, conform cărora au fost deschise şantiere „în tot oraşul, în mod electoral”.
Din păcate, nu aceasta este modul potrivit de reabilitare a reţelei.
„Fiecare proiect major trebuie să înceapă de la un CET, acolo unde se produce agentul termic, şi să continue până la un nod din reţea. Reţeaua fiind ca un inel, pentru că aşa reuşeşti să menţii aceeaşi presiune şi să rezolvi problema.
Ei au lucrat punctual, nu au lucrat un segment continuu, ceea ce înseamnă că dintr-o presiune de 8 – 9 bari, cât e normal, acum în sistemul de termoficare avem 1-2 bari”, a mai indicat Sebastian Burduja.