„Studiul realizat de BNS este profund orientat politic și inconsistent din punct de vedere științific. Au fost considerate ca muncind la negru și persoanele din gospodării de subzistență, adică oameni din mediul rural care cultivă pentru propriul consum”, a precizat Sebastian Lăzăroiu.
Unul dintre autorii studiului, economistul Liviu Voinea, a declarat pentru Capital că nu înțelege poziția ministrului muncii față de studiul BNS.
„Domnul Lăzăroiu trece prin filtrul orientării sale politice rezultatele unui studiu eminamente științific”, a precizat Voinea.
Potrivit ministrului muncii, după standardele internaționale, persoanele care practică agricultura de subzistență nu pot fi prezentate ca lucrând la negru, dacă nu vând mai mult de 50% din producția din gospodărie.
Acesta mai consideră că „dacă autorii studiului ar fi dat dovadă de o minimă onestitate științifică”, ar fi constatat scăderea numărului de persoane implicate în sectorul informal non-agricol de la 1,1 milioane în 2008, la 832.000 în 2011.
„Vorbim de o contracție a a sectorului informal pe timpul crizei, lucru firesc având în vedere că pe timp de recesiune, nu doar sectorul formal scade, ci și informal”, a declarat Lăzăroiu.
Liviu Voinea justifica afirmând că studiul nu contine comparații referitoare la perioadele anterioare pentru că este o fotografie a momentului martie 2011.
Studiul BNS arăta că tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani au șanse duble să lucreze în sectorul informal față de persoanele de vârstă medie.
Sebastian Lăzăroiu dezminte și această analiză: „A spune că probabilitatea de a lucra în sectorul informal a celor care prestează muncă sezonieră este mai mare decât în cazul categoriei cu activitate permanentă e la fel de plauzibil ca a spune că probabilitatea de a presta muncă sezonieră este mai mare la cei care lucrează in sectorul informal. Depinde de ce consideri cauză sau efect”.
În final, ministrul muncii s-a declarat surprins de faptul că „președintele BNS și-a pus numele pe „un studiu așa-zis științific”.
„Studiul este absolut corect din punct de vedere științific, metodologia este puțin mai complicată. Îi stau la dispoziție domnului Lăzăroiu cu explicații referitoare la ce nu a înțeles”, a replicat Liviu Voinea.
„Finanțarea acestui studiu din bani europeni confirmă faptul că trebuie ridicate standardele proiectelor finanțate din fonduri europene.”
Liviu Voinea a declarat că nu ințelege „ingerința ministrului în activitatea de alocare a fondurilor europene , ca și cum ar da indicații referitoare la cine să primească și cine să nu primească bani europeni pe viitor”.
În final, acesta a mai spus că dacă ar fi fost în locul ministrului muncii, ar fi considerat că acest studiu îi face un serviciu mai degrabă decât un deserviciu, întrucât analiza indică probleme serioase și actuale ale pieței muncii.