Efectele secetei şi ieşirile de capitaluri ameninţă stabilitatea preţurilor. Soluţia este majorarea dobânzilor la lei. Spre sfârşitul anului, băncile vor începe să ofere pentru economii câştiguri mai mari cu 0,5%. Banca centrală ar putea să dea semnalul pentru creşterea dobânzilor la lei după şedinţa din această săptămână. Majorarea dobânzii de politică monetară ar trebui să antreneze măsuri similare şi din partea băncilor comerciale, care să ofere câş
Efectele secetei şi ieşirile de capitaluri ameninţă stabilitatea preţurilor. Soluţia este majorarea dobânzilor la lei. Spre sfârşitul anului, băncile vor începe să ofere pentru economii câştiguri mai mari cu 0,5%.
Banca centrală ar putea să dea semnalul pentru creşterea dobânzilor la lei după şedinţa din această săptămână. Majorarea dobânzii de politică monetară ar trebui să antreneze măsuri similare şi din partea băncilor comerciale, care să ofere câştiguri mai atractive la depozitele în lei.
Că nu vom vedea acum o nouă reducere a dobânzii de referinţă e aproape sigur. Rămâne de văzut însă cât de tare va trage BNR semnalul de alarmă. Dacă va majora dobânda de politică monetară, aflată în prezent la nivelul de 7%, va fi o decizie drastică şi va lua prin surprindere piaţa, obişnuită cu mişcări prudente. Menţinerea nivelului actual al dobânzilor ar constitui şi ea un semnal de strângere a şurubului, însă n-ar fi la fel de puternic.
O problemă nu vine singură
Doi au fost factorii care au dat peste cap, într-o singură lună, calculele BNR privind atingerea ţintei de inflaţie de 4%: creşterea lunară a preţurilor cu 0,86% în august şi deprecierea leului în faţa euro şi a dolarului. Preţurile la legume şi pâine au crescut cu peste 3% luna trecută din cauza anului secetos. Iar jucătorii din industria alimentară au anunţat deja că vor continua scumpirile în perioada următoare.
În plus, deprecierea leului, de la minimele de 3,12 lei pentru un euro, atinse în iunie, până la 3,4 lei, la finele săptămânii trecute, riscă să scumpească şi produsele din import, mărind astfel presiunile inflaţioniste. De vină pentru scăderea cursului valutar sunt retragerile de capitaluri străine.
În aceste condiţii, dobânzile mai mari ar putea reduce riscurile inflaţioniste, încurajând păstrarea banilor în bănci.
Câştigurile oferite de depozitele în lei au scăzut în mod constant în ultimii trei ani. Evoluţia este normală în condiţiile în care inflaţia scade. Însă, la fiecare scădere a dobânzilor, şi rata de creştere a economiilor s-a redus, numai în ultimul an scăderea fiind de 0,5%. Aceasta, în condiţiile în care dobânzile la depozitele bancare s-au diminuat cu doar 0,09 puncte procentuale, până la o medie de 6,63%.
În prezent, potrivit datelor BNR, depozitele în lei ale populaţiei cresc cu circa 27% pe an. Iar creditele în lei contractate de persoane fizice înregistrează majorări anuale de aproape 50%. Dacă se vor păstra condiţiile actuale, în mai puţin de trei ani, populaţia va deveni un debitor net pentru sistemul bancar (creditele vor fi mai mari ca depozitele). În ţările dezvoltate însă, economiile populaţiei sunt principala sursă de finanţare a creditelor.
Dobânda medie la depozitele pentru persoanele fizice a fost, în iulie, 6,63%, ajungând şi la 7,29% în cazul economiilor pe termene lungi, până la un an. Analiştii se aşteaptă ca, până în decembrie, câştigurile oferite de bănci să crească, însă modic, cu 0,25%-0,5%.
Bonus de 0,5% la dobânzi
Radu Crăciun, analist la ABN Amro, susţine însă că românii vor vedea dobânzi mai mari doar dacă deprecierea leului iese de sub control. „Rămân la părerea mea că dobânda de politică monetară va rămâne neschimbată. Singurul scenariu în care s-ar impune o majorare a dobânzii este cel al unei deprecieri majore a leului, precum cea de săptămâna trecută“, avertizează Crăciun.
«Estimăm o revenire a dobânzii până la 7,75% anul viitor. Poate avea loc mai devreme.»
Florin Cîţu, economist-şef ING Bank
