Intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica fără o analiză temeinică blochează accesul companiei la finanţare și investițiile acesteia, punând în pericol atât relansarea economică, cât și acordul cu FMI.
Odată cu declararea insolvenţei celei mai mari companii de stat, autorităţile au pus în pericol accesul la lichidităţi al tuturor entităţilor de stat, întrucât încrederea finanţatorilor a fost pierdută într-o clipă, ratingul Hidroelectrica fiind deja înrăutăţit. Mai mult, programul de privatizare, prin listarea la Bursă a companiilor din energie, angajament luat faţă de FMI, nu mai poate fi respectat, astfel că transparentizarea societăţilor va întârzia mult timp de acum încolo. Despre introducerea managementului privat nici nu se mai poate discuta, astfel că societăţile de stat vor rămâne puşculiţa de bani a guvernanţilor. Experţii contactaţi de Capital au mari rezerve faţă de această măsură ad-hoc şi pun sub semnul întrebării miza nedeclarată, aceea de reziliere a contractelor bilaterale încheiate cu „băieţii deştepţi“.
Citiţi şi:
Probleme majore se transmit sistemului bancar, Hidroelectrica având datorii de aproape un miliard de euro, pe care bancherii vor avea dificultăţi în a le recupera. Pagube uriaşe au apărut şi la Fondul Proprietatea, acţionar al companiei, care şi-a redus activele cu peste 3 miliarde de lei.
Încrederea bancherilor în cea mai mare companie de stat a picat într-o clipă, gest care s-ar putea extinde şi la alte societăţi controlate de stat
Cu doar câteva luni înainte să devină transparentă prin listarea unui pachet de acţiuni pe Bursă, Perla Coroanei sectorului energetic românesc a intrat în insolvenţă. Vestea demarării acestui proces a luat prin surprindere pe toată lumea, de la autorităţi până la finanţatori. De intrarea Hidroelectrica în insolvenţă nu a ştiut nici măcar noul director general, Ştefan Gheorghe, numit în funcţie cu numai câteva zile înainte de şedinţa Consiliului de Administraţie (CA) în care s-a luat această decizie.
Cum s-a ajuns aici? Hidroelectrica a anunţat oficial că a depus cerere la Tribunalul Bucureşti abia după ce presa a semnalat acest lucru. Astfel, într-un comunicat semnat de preşedintele CA al Hidroelectrica, Remus Vulpescu, compania a informat că decizia a fost luată din cauza secetei prelungite de la sfârşitul anului trecut şi primele luni din 2012, perioadă în care societatea a invocat şi clauza de forţă majoră în contractele bilaterale, care a avut ca efect diminuarea cifrei de afaceri cu 10%. Doar că secetă a fost şi în anul 2003, compania înregistrând atunci o pierdere de câteva sute de milioane de lei. Alte motive invocate sunt: pierderile rezultate în urma diferenţelor de curs valutar şi a deprecierii monedei naţionale şi reducerea fluxurilor de numerar cu peste 27% în 2012. Adunate, toate acestea au dus la creşterea datoriilor cu termen scadent de plată mai mare de 90 de zile la 470 de milioane de lei.
Potrivit lui Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), condiţiile pentru intrarea Hidroelectrica în insolvenţă sunt îndeplinite, dar ceea ce pare ambiguu este dacă într-adevăr a fost făcută o analiză complexă anterior deciziei luate de managementul societăţii. În ceea ce priveşte planul de reorganizare, Arin Stănescu este încrezător că va fi unul bine gândit, care să poată fi dus cu bine până la capăt, în caz contrar ajungându-se la o catastrofă. Conform acestuia, planul de reorganizare trebuie făcut pe trei ani, existând posibilitatea ca termenul să fie prelungit cu încă 12 luni. Doar că administratorul numit de instanţă, Remus Borza, şeful Euro Insol, a declarat imediat după pronunţarea insolvenţei că planul de reorganizare în cazul Hidroelectrica va fi implementat, probabil, într-un an sau un an şi jumătate. „Este o decizie istorică, repercusiunile şi oportunităţile se vor vedea în curând“, ne-a declarat Borza. El spune că şi-a propus ca ţintă atingerea unui profit similar cu cel din 2010, când Hidroelectrica a obţinut un rezultat net de 292 milioane de lei, și creșterea cifrei de afaceri cel puţin cu 10% faţă de anul trecut, adică la 3,3 de miliarde de lei. „Ceea ce mă îngrijorează sunt cheltuielile de exploatare, care au crescut, societatea fiind grevată de diverse regii şi contracte păguboase. Cum poţi plăti datorii de un miliard de euro dacă societatea face profit de 0,2% din cifra de afaceri“, spune Borza, precizând că numirea Euro Insol nu are nicio legătură cu faptul că a fost coleg cu Ponta. „De trei ani de zile nu m-am văzut cu Victor Ponta, nici măcar nu ne-am sunat de Crăciun sau de Paşte“, susţine administratorul judiciar.
Efectele pot fi catastrofale
Reorganizarea societăţii prin insolvenţă este calificată de Matei Păun, director la compania de consultanţă în investiţii BAC Investment, ca un gest necugetat, având în vedere că accesul Hidroelectrica la finanţare este pus sub un mare semn de întrebare. Mai mult, insolvenţa celei mai mari companii de stat din sectorul producţiei de energie electrică va îngreuna accesul la finanţare al altor firme de stat. „S-a distrus într-o clipă încrederea vizavi de stat, ceea ce arată că a fost un punct neglijat de cei care au luat această hotărâre“, spune Matei Păun. El susţine că „neglijenţa“ este uşor de observat în contextul în care cei care au luat decizia sunt oameni din domeniul juridic, care nu au înţeles cauzele şi efectele comerciale. Şi Arin Stănescu susţine că insolvenţa Hidroelectrica va complica finanţarea activităţii societăţii, ca urmare a îngreunării accesului la creditele bancare. „Înainte de a decide intrarea în insolvenţă, trebuia făcută o analiză complexă referitoare la accesul la creditul financiar şi la cel comercial, întrucât va fi dificil. Efectele se vor repercuta asupra altor instituţii sau companii cu acţionarit majoritar de stat“, ne-a explicat preşedintele UNPIR.
Reacţia pieţelor financiare a venit înainte de a se pronunţa judecătorul sindic. Agenţia de evaluare financiară Moody‘s Investors Service a revizuit în scădere, cu patru trepte, de la „Ba1“ la „B2“, ratingurile pe termen lung ale Hidroelectrica. „Retrogradarea vine ca urmare a recentei decizii a companiei de a-şi solicita insolvenţa, ceea ce indică creşterea semnificativă a riscului intrării în incapacitate de plată şi încorporează imposibilitatea de a anticipa viitoarele evoluţii în urma procedurilor de insolvenţă“, a explicat vicepreşedintele Moody‘s, Richard Miratsky. El a precizat că retrogradarea reflectă şi estimările privind sprijinul extraordinar din partea statului. Pe de altă parte, profesorul de economie Daniel Dăianu, care este şi consilier al premierului Victor Ponta, ne-a precizat că Hidroelectrica are garanţie implicită din partea statului. Pare puţin credibil acest lucru, în situaţia în care o astfel de susţinere are nevoie de acordul Comisiei Europene, întrucât intră sub incidenţa ajutorului de stat. Iar oficialii de la Bruxelles tocmai ce au deschis, în urmă cu mai puţin de două luni, cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a vândut energie electrică la preţuri preferenţiale mai multor furnizori sau producători, încălcând normele europene în domeniul ajutoarelor de stat.
«Băieţii deştepţi», adevărata miză a insolvenţei?
Otilia Nuţu, expert în energie şi al think thank-ului Expert Forum, cataloghează insolvenţa producătorului de energie ca o soluţie la rezolvarea problemei cu „băieţii deştepţi“, dar consideră anunţul autorităţilor ca fiind un moment de exagerare. Ea susţine că pagubele aduse companiei de stat de aceste contracte bilaterale încheiate în perioada 2001-2004 şi renegociate în anii 2009 şi 2010 se ridică anual la aproximativ 200-300 de milioane de euro, calcule realizate şi de experţii Băncii Mondiale.
Matei Păun este mai sceptic şi spune că dacă într-adevăr miza insolvenţei Hidroelectrica este renunţarea la „băieţii deştepţi“, atunci trebuia explicat cu claritate acest proces către finanţatori, bănci şi opinia publică. „Ei trebuia să anunţe că există un plan şi că primul pas este rezilierea contractelor «băieţilor deştepţi», pasul doi că peste câteva luni urmează ca energia să fie vândută transparent etc. Dacă paşii erau urmaţi şi se putea observa, poate că efectul insolvenţei ar fi fost mai redus, dar în situaţia actuală nu o pot cataloga decât o catastrofă“, a spus Păun. Se poate ajunge la lichidarea companiei? Directorul BAC Investment bănuieşte că nu se va ajunge acolo, dar efectul psihologic asupra României este mare, întrucât „pieţele financiare se bazează pe încredere, care acum a fost puternic zdruncinată“.
Listarea, ţintă ratată
În acest condiţii, listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti, angajament luat faţă de Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, este exclusă. „Nici nu se mai pune problema listării“, susţine şi Otilia Nuţu. Contactat de Capital, reprezentantul României la Washington, Mihai Tănăsescu, ne-a declarat că autorităţile nu au informat Fondul Monetar Internaţional, dar este o chestiune internă, care urmează să fie discutată la următoarea vizită a FMI la Bucureşti. Experţii spun că şi Fondul Proprietatea (FP), care deţine 20% din Hidroelectrica, va fi afectat, iar din activele FP vor fi şterse 3,28 miliarde. Cel mai mare acţionar al FP, firma americană Manchester Securities, controlată de fondul american de hedging Elliott, a vândut deja un pachet de 709.400 de acţiuni FP a doua zi după apariţia în presă a cererii de insolvenţă depuse la Tribunal. Franklin Templeton a ţinută să precizeze că nu va afecta plata dividendelor şi nici listarea secundară a Fondului pe Bursa din Varşovia.
S-a distrus într-o clipă încrederea vizavi de stat, ceea ce arată că a fost un punct neglijat de cei care au luat această hotărâre
Matei Păun, director, BAC Investment
«Băieţii deştepţi» nu sunt creditori. Ar fi scandalos ca Hidroelectrica să aibă datorii faţă de ei, şi aceştia să preia active ale companiei.
Otilia Nuţu, expert în energie