Ferme care aşteaptă falimentul, ţărani care îşi vând vitele la preţul unor blugi de firmă, legume banale scoase pe tarabe la preţ de delicatese, plus partea mai puţin vizibilă a dezastrului: inflaţie mărită, creştere economică încetinită, cheltuieli mai mari la buget.

„Am ajuns să cumpăr legume din piaţă. Eu, care mergeam în piaţă la Bucureşti cu Aro-ul plin de lădiţe, de câteva ori pe vară“, spune cu năduf ialomiţeanul Ion Matache, arătând spre grădina din spatele casei: o întindere galben-maronie, brăzdată de crăpături şi presărată cu tufe uscate. „Am mai şi udat, dar degeaba – pur şi simplu a fost prea cald şi n-a plouat deloc“, explică bătrânul.

În situaţia lui sunt sute de mii de fermieri din sudul şi estul României. De altfel, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, peste 1,7 milioane de hectare din cele 2,8 milioane de hectare cultivate cu grâu, secară, orz, orzoaică şi rapiţă sunt calamitate. Cu alte cuvinte, cam două treimi din total. În ceea ce priveşte producţia de grâu, s-a constatat că aceasta totalizează trei milioane de tone, cu 44% mai puţin decât cea realizată anul trecut.

„Seceta mi-a afectat 85% din culturi. Am primit despăgubire de la buget, dar nu cea stabilită de către comisie, de 1,3 milioane de lei, ci doar de 800.000 de lei, motiv pentru care i-am dat în judecată. Aşa se întâmplă de obicei, primeşti banii în funcţie de relaţii“, spune Alexandru Ion, proprietarul fermei Agromix din Buciumeni, judeţul Călăraşi.

Nici crescătorii de animale nu sunt mai fericiţi. Lipsa furajelor i-a făcut pe mulţi dintre ei să-şi sacrifice vitele sau să le vândă la preţuri ridicole: 300-400 de lei o vacă şi 500-600 de lei un cal. Spre bucuria unor procesatori de carne, care au obţinut materie primă ieftină fără prea mare efort.

Alimente mai scumpe, terenuri mai ieftine

Şi industria conservelor vegetale are de suferit. Potrivit declaraţiilor lui Aurel Tănase, preşedintele patronatului de profil Romconserv, fabricile autohtone vor lucra, în lipsă de materie primă, la numai o treime din capacitate. „Estimăm o majorare a preţului la conservele din fructe şi legume cu 30-50% în acest an“, a mai spus Tănase.
De altfel, creşteri de preţuri au avut loc sau sunt aşteptate la majoritatea produselor alimentare. Pâinea a suscitat cele mai vii discuţii, printre soluţiile găsite pentru a limita scumpirea ei fiind şi reducerea TVA. Din păcate, nici importurile nu pot fi o rezolvare, căci vremea nefavorabilă a afectat o bună parte din Europa, ceea ce a dus mai peste tot la majorarea preţurilor.

Şi piaţa imobiliară receptează impactul fenomenelor meteo extreme, căci preţurile terenurilor agricole au scăzut vertiginos, în special în Bărăgan. „Vreau să vând ferma, dar nu cred că voi mai găsi pe cineva să o cumpere, având în vedere că agricultura este un domeniu riscant atât din punctul de vedere al naturii, cât şi al politicii. Am 2.500 de hectare de teren şi vroiam şase milioane de euro, dar acum, după secetă, sigur nu mai obţin banii ăştia“, spune patronul Agromix, Alexandru Ion.

Seceta a făcut o mică gaură şi în încasările Hidroelectrica, societate care a fost nevoită să reducă temporar producţia din cauza scăderii nivelului râurilor. Nu în ultimul rând, o serie de furnizori de apă potabilă din comune şi oraşe mai mici au fost nevoiţi să-şi oprească temporar sau să-şi restrângă activitatea, din cauza debitelor foarte mici ale surselor utilizate. Dincolo de disconfortul creat consumatorilor, companiile cu pricina au înregistrat pierderi care, deocamdată, sunt greu de cuantificat.

Arşiţa usucă PIB-ul

Mai grav este că simţim efectele secetei nu numai dacă suntem implicaţi în vreun fel în agricultură sau atunci când ne minunăm de preţurile din piaţă. Lipsa precipitaţiilor afectează, inplicit, o serie de indicatori macroeconomici, ca deficitul bugetar, rata de creştere economică sau deficitul de cont curent. Care, oricât de îndepărtaţi şi impersonali ni s-ar părea unora dintre noi, ne influenţează, mai mult sau mai puţin, viaţa de zi cu zi.

De la bugetul de stat, de exemplu, s-au achitat deja peste 160 de milioane de lei drept despăgubiri. „Este vorba de culturile de pe 479.000 hectare. Nu am finalizat procedurile de plată, deoarece unele dosare nu au fost încă depuse, iar altele se află în curs de analiză“, a precizat ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş.
Conform legii, pot primi compensaţii doar fermierii asiguraţi şi numai pentru suprafeţele afectate în proporţie mai mare de 30%. În 2007, nivelul despăgubirilor se cifrează la 600-750 de lei pe hectar, în funcţie de cultură. Mircea Năstase, director general adjunct la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, spune că, deşi se duc tratative şi pentru cei care nu au plătit asigurarea de 45 de lei pe hectar, „deocamdată aceştia nu pot face nimic altceva decât să se roage la Dumnezeu“.

Şi rata inflaţiei răspunde impulsurilor trimise de piaţa alimentelor: în iulie, preţul legumelor şi fructelor a crescut cu până la 8% şi e posibil ca scumpirile din august şi septembrie să cântărească şi mai mult. De altfel, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat la începutul acestei luni de Banca Naţională, ţinta de inflaţie pentru 2007 a fost revizuită în sus cu 0,2 puncte procentuale (de la 3,7% la 3,9%) tocmai pentru că se aşteaptă „creşteri mai ample ale preţurilor volatile ale unor mărfuri alimentare“. De altfel, în alt raport al BNR se subliniază că „evoluţia preţurilor produselor agricole în condiţii de secetă reclamă păstrarea unei atitudini prudente a politicii monetare“.

Explozia importurilor de produse alimentare, care erau oricum uriaşe comparativ cu exporturile din aceeaşi categorie (967 de milioane de euro faţă de 160 de milioane de euro în primele cinci luni ale acestui an), va contribui la adâncirea unui deficit de cont curent şi aşa extrem de îngrijorător, către cele mai pesimiste niveluri anticipate, de 12% şi peste, la începutul anului. Şi, ultimul dintre efecte, dar în nici un caz cel mai puţin important – creşterea produsului intern brut va avea de suferit. Rămâne de văzut dacă vremea va influenţa PIB-ul într-o măsură mai mare sau mai mică decât a făcut-o în 2005.   

Pământul nu mai are căutare

«Vreau să vând ferma, dar nu cred că voi mai găsi pe cineva să o cumpere. Am 2.500 de hectare de teren şi vroiam şase milioane de euro, dar acum, după secetă, sigur nu mai obţin banii ăştia.»

Alexandru Ion, patronul Agromix Buciumeni

Vara lui 2007 a lovit jumătate din Europa

PAGUBE Seceta a provocat în Republica Moldova pagube de circa un miliard de dolari, în special în agricultură, ceea ce echivalează cu aproape jumătate din bugetul de stat.

DECIZIE Autorităţile elene au decretat, la începutul lui august, stare de urgenţă în mai multe insule, din cauza secetei. Lipsa apei a influenţat şi turismul, principala activitate economică din zonele respective.

SCUMPIRI Seceta din estul şi sudul Europei şi inundaţiile din nord-vest au provocat scumpirea produselor alimentare. Danone a anunţat în Franţa majorări de preţuri cu 2,5%, iar produsele lactate se scumpesc semnificativ şi în Germania. Şi producătorii de carne au luat decizii similare, ca urmare a creşterii preţurilor furajelor, în timp ce brutarii unguri sau polonezi au majorat preţurile cu până la 20%.

SETE Seceta a dus la întreruperea temporară a alimentării cu apă în sute de localităţi bulgare şi a provocat mii de incendii. În capitala turcă, Ankara, apa a fost raţionalizată la începutul acestei luni, pe termen nedeterminat, după ce spălarea maşinilor şi udarea spaţiilor verzi fusese interzisă.

RESTRICŢII Autorităţile sârbe au interzis pentru trei luni exportul de grâu, încercând să oprească în acest mod creşterea preţurilor pe piaţa internă. Cea mai mare cerere de grâu a venit din partea unor companii româneşti.

 

Necazul unora umple conturile altora 

CÂŞTIGĂTORI Seceta n-a făcut numai victime. Sunt destui cei care au avut de câştigat de pe urma lipsei de precipitaţii şi a temperaturilor extreme. În unele cazuri a fost vorba, pur şi simplu, de o conjunctură favorabilă; în altele, de viziune pe termen lung.

Cei mai avantajaţi au fost, desigur, producătorii agricoli care au reuşit să se ferească de efectele arşiţei. „Tot ce s-a cultivat în spaţii protejate a fost irigat, şi recoltele sunt bune. Dacă n-am fi udat, însă, ar fi fost un dezastru. Bine că avem instalaţii şi că Someşul ne curge chiar prin curte, ca să zic aşa“, povesteşte Vasile Varga, şeful fermei aparţinând de Legume Fructe SA Cluj.

Alţii au avut, pur şi simplu, noroc: deşi uscăciunea a lovit întreaga Românie, unele regiuni au fost mai puţin încercate decât altele. „A fost cald şi la noi. Foarte cald. Dar a mai şi plouat, aşa că, una peste alta, s-au făcut de toate, şi roşii, şi castraveţi, şi ardei. Nu e un an grozav, dar pentru mine nu este un dezastru“, explică Nicolae Maier, un mic fermier din Alba.

Tot din Ardeal este şi Dumitru Pop, care a tras în spatele Pieţei Rahova din Capitală şi încearcă să vândă unor tarabagii răi de gură încărcătura Daciei sale papuc cu numere de Mureş: vinete, roşii, ceapă. „Am văzut la televizor că în Bucureşti au ajuns legumele la nişte preţuri astronomice şi am zis să vin să le dau aici. Dacă scad benzina, tot îmi ies în plus câteva milioane faţă de cât aş fi luat la noi“, spune el.
Astfel de socoteli îşi fac mai toţi cei ale căror culturi au scăpat de capriciile vremii, fie că e vorba de ferme mari sau doar de surplusul recoltei din grădina din spatele casei: profitul obţinut este uneori cu mult mai mare decât cel pe care l-ar fi aşteptat la începutul verii.

Cum producţia din zonele mai puţin afectate nu poate acoperi cererea, şi importatorii de legume şi fructe îşi freacă mâinile de bucurie. „Deşi este greu de cuantificat, cantităţile aduse din străinătate au crescut foarte mult în ultima vreme. De exemplu, pepenii vin din Bulgaria, Turcia sau Grecia, iar roşiile sunt importate din Polonia, Italia sau Turcia“, spune Andrei Mocanu de la Rouke Trading, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniu.

Afacerile cu sisteme de irigaţii au înflorit şi ele, în contrast cu uscăciunea din jur. „Estimez că e vorba de o creştere de circa 30% faţă de anul trecut. Clienţii sunt din toată ţara, în special mici agricultori şi proprietari de case cu spaţii verzi ceva mai întinse“, arată Stelian Lambă, directorul companiei List din Puchenii Mari, Prahova.

Şi săpătorii de puţuri s-au trezit mai solicitaţi decât de obicei. „În câteva sate din Teleorman le-au secat oamenilor fântânile şi ne-au chemat să le săpăm altele, mai adânci, că le mureau animalele de sete“, povesteşte meşterul Dragoş Tudorică, în timp ce sapă un puţ la o vilă nou-ridicată pe Şoseaua Alexandriei din Bucureşti. Iar dacă tot a venit vorba de apă, nu trebuie uitaţi producătorii şi distribuitorii de ape minerale şi răcoritoare, care s-au trezit că au de onorat comenzi foarte mari din zonele rurale, cele mai afectate de lipsa apei potabile.

Nu în ultimul rând, la masa câştigătorilor s-a aşezat şi Termoelectrica. Încă de acum două săptămâni, ea a mărit producţia cu circa 500 de megawaţi, după ce Hidroelectrica a decis să conserve o parte din apa din lacurile mai greu încercate de secetă. Înseamnă că în conturile companiei au intrat, pentru energia produsă în plus, sume suplimentare de ordinul milioanelor de euro.