In aceasta perioada, piata graului este distorsionata de catre producatorii agricoli sau depozitarii de cereale, care nu vor sa scoata la vanzare graul, in speranta obtinerii unui pret cat mai mare peste cateva luni. Strategia lor se bazeaza pe faptul ca productia de grau din acest an nu acopera consumul intern, dar si pe experienta anilor anteriori, cand autoritatile nu s-au lasat induplecate sa suspende taxele vamale, cu toate ca grupul de interese care promova importurile sustinea ca exista o criza a graului. Astfel, cei care detin in acest moment cantitati semnificative de grau se asteptau ca nici de aceasta data sa nu fie suspendate taxele vamale, situatie in care ar fi putut urca pretul foarte mult. ,,Daca anii anteriori am refuzat acordarea de facilitati la import, nu inseamna ca avem idei fixe, ca respingem aceasta varianta. Numai ca pana anul acesta criza era artificiala, urmarindu-se avantaje economice. In acest an insa, datele problemei
s-au schimbat, fiind vorba de o reala distorsionare a pietei. Daca nu am fi intervenit cu aceasta masura, am fi asistat fie la cresteri importante de pret, fie la o lipsa a painii de pe piata,,, spune Ilie Sarbu, ministrul agriculturii. Din estimarile realizate de Ministerul Agriculturii, productia de grau din acest an nu va depasi 2,7 milioane de tone, in timp ce anul acesta, necesarul intern este de 3,6 milioane de tone. Acesta este compus din 2,6 milioane de tone consum urban, 0,7 milioane de tone consum rural si 0,3 milioane de tone care trebuie inapoiate la Rezerva de Stat in contul graului scos in aceasta primavara. In aceste conditii, deficitul pana la recolta anului urmator este de circa un milion de tone. ,,In timpul discutiilor purtate cu reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, am aratat ca sursele de aprovizionare cu grau aproape au disparut. Toti cei care mai detin stocuri sau care acum recolteaza nu urmaresc decat blocarea pietei pentru ca pretul sa creasca foarte mult,,, spune Aurel Popescu, presedintele Patronatului Morarit si Panificatie, Rompan.
In conditiile in care se va importa fara taxe vamale, graul intrat in tara va ajunge la un pret care nu va concura neloial producatorii interni, sustin reprezentantii Ministerului Agriculturii. ,,Avand in vedere pretul mondial al graului, din calculele noastre, acesta va ajunge la poarta morii la circa 140 dolari/tona, adica peste 4.700 lei/kg, un pret acceptabil si pentru producatorul roman, mai ales ca acordam o subventie de 400 lei/kg,,, considera Ilie Sarbu. Calculele ministerului au in vedere pretul mondial de 110 dolari/tona, la care se adauga cheltuielile de transport, manipulare si distributie. Cei care sustin aceasta masura considera ca acum este momentul optim pentru import, intrucat in perioada imediat urmatoare piata mondiala va ajunge la preturi minime. ,,Daca tot este evident ca trebuie sa cumparam cele un milion de tone, de ce sa nu o facem la un pret cat mai mic,,, sustine Aurel Popescu.
Spre deosebire de ceilalti ani, cand productiile de grau erau afectate in primul rand de seceta, de aceasta data temperaturile scazute au fost de vina. ,,In prima faza a fost vorba de inghet, care a distrus circa 240.000 hectare, in special cele insamantate in ultima parte a campaniei, pentru ca ulterior, prin trecerea brusca de la temperaturi de minus 30 de grade la plus 20 de grade, sa asistam la fenomenul de soc termic care a mai compromis inca 317.000 hectare,,, spune Petre Daia, secretar de stat in ministerul agriculturii. In aceste conditii, din cele 2,1 milioane hectare insamantate in toamna anului trecut, la recoltare au mai ramas circa 1,5 milioane de hectare.
Unele dintre principalele surse pentru importul de grau le-ar putea reprezenta Rusia si Kazahstan. ,,Cele doua tari sunt marile surprize din acest an de pe piata cerealelor, avand impreuna disponibilitati de export de circa cinci milioane de tone,,, spune Adrian Marin, presedinte Federatia Sindicatelor din Morarit si Panificatie. In rest, majoritatea tarilor vecine Romaniei se confrunta cu deficite semnificative. ,,Efectele secetei resimtite in tara noastra se manifesta si in tarile vecine, care inregistreaza urmatoarele deficite: Bulgaria 500.000 de tone; Moldova 250.000 de tone; Ucraina trei milioane de tone; tarile ex-Iugoslave doua milioane de tone.
Este evident ca in ultimii ani asistam la mutatii climatice cu impact deosebit, in special pentru agricultura. Seceta care alterneaza cu inundatiile a devenit o obisnuinta in ultimii ani. Agricultura este ,,data peste cap,, de faptul ca trecerea de la iarna la vara a inceput sa fie
brusca, disparand, practic, un anotimp: primavara.
Specialistii considera ca principala cauza a acestor evenimente o reprezinta tendinta de incalzire a atmosferei, mai accentuata in emisfera nordica. Astfel, in decursul a numai 20 de ani, in aceasta parte a globului temperaturile medii anuale au crescut cu aproape un grad Celsius.
,,Aceste acumulari energetice din atmosfera, mult mai mari, se descarca mult mai violent, lovind arii mai restranse. In aceste conditii, ploile au un caracter mult mai intens, dar zona de impact este mult mai limitata,,, spune dr. Petre Stanciu, director al Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA).
In aceste conditii, INHGA a realizat un studiu privind mutatiile climatice din Romania in contextul intregului glob. ,,Datele asupra precipitatiilor au fost analizate la scara seculara (1896-1996), identificandu-se perioadele secetoase, ploioase si normale. In primul rand, se constata ca intervalele secetoase si ploioase se succed ciclic, la o distanta de 43 de ani. In ultimii douazeci de ani, o data cu intensificarea cresterii temperaturii atmosferei, se constata o accelerare a proceselor de aridizare,,, subliniaza Petre Stanciu. Cele mai lungi intervale secetoase inregistrate in acest secol au fost 1902-1904, 1927-1930, 1945-1953, 1962-1965, 1973-1976, 1982-1996. In cadrul acestor grupe exista cate un an de culminatie: 1904, 1946, 1990. In aceste conditii, in ultimele doua decenii Oltenia si Baraganul au inceput sa fie afectate de seceta in perioada de iarna, situatie nemaiintalnita pana acum. Aceasta are implicatii deosebit de grave asupra culturilor agricole, nu numai asupra celor insamantate toamna, ci si asupra celor de primavara, pentru ca afecteaza rezerva de apa din sol.