Datele sunt edificatoare. Din totalul suprafetei agricole cultivate a tarii abia 20% este asigurata la diversele societati de pe piata. In plus, la acest procentaj contribuie in mare parte societatile agricole care detin suprafete mari si doar intr-o masura foarte mica taranii individuali. Asigurarile agricole nu au deci un caracter de masa. Motivele sunt multiple. Unul dintre ele tine de riscurile acoperite de polita de asigurare. Desi se pot asigura toate culturile agricole, asigurarea nu cuprinde totalitatea fenomenelor naturale ce pot afecta aceste culturi.
Datorita amplorii lor si a consecintelor la nivel national, efectele calamitatilor naturale, cum sunt inundatiile pe suprafete intinse sau seceta, au fost acoperite ani de-a randul din resurse bugetare ale Ministerului Agriculturii, societatile de asigurare neavand forta financiara sa acopere valoarea pagubelor in aceste cazuri. S-a creat astfel iluzia ca daca se intampla o nenorocire de acest tip, oricum statul va acorda ajutor. Numai ca statul intervine doar in cazuri limita, iar resursele bugetare sunt din ce in ce mai reduse. Un alt motiv al reticentei manifestate pentru acest tip de asigurari il reprezinta insuficienta informatiilor, in cazul unor societati, in ceea ce priveste prezentarea conditiilor generale si a celor specifice de asigurare. Asirom, de pilda, prezinta clientilor sai, la incheierea contractului, doar un extras din aceste conditii, considerandu-l suficient pentru informarea acestora. Conditiile generale de asigurare sunt cele care reglementeaza raporturile dintre asigurator si asigurat in ceea ce priveste obligatiile fiecaruia, riscurile acoperite, plata primelor de asigurare, modul cum se face despagubirea, cat si excluderile de la polita (situatiile in care societatea de asigurare nu are nici o obligatie de plata). Acestea trebuie prezentate pe larg, tocmai pentru ca asiguratul sa poata intelege toate amanuntele. Expunerea lor in rezumat face un deserviciu atat clientilor societatilor care practica aceasta metoda (limitarea accesului la informatii complete), cat si celorlalte societati, prin crearea, generalizarea si extinderea suspiciunilor la nivelul intregii piete.
Desi asigurarile agricole figureaza ca produs in portofoliul multor societati de asigurare, actorii importanti de pe piata sunt destul de putini. Prin procentul detinut, aproximativ 80% din volumul primelor incasate, Agras domina autoritar ostilitatile pe acest segment de piata. „Asiguratii nostri sunt, in general, societatile si asociatiile agricole care detin suprafete mari. In ceea ce priveste persoanele fizice, acestea fac parte, in mare masura, din categoria celor care solicita credite de la banci, asigurarea fiind obligatorie in acest caz, opineaza directorul economic Gheorghe Manea.
Societatea ofera o polita standard, in care sunt incluse riscurile de grindina si incendiu (provocat de trasnete), sau o polita extinsa (multirisc), unde sunt asigurate in plus situatiile de prabusiri sau alunecari de terenuri cultivate, ingheturi tarzii de primavara si ingheturi timpurii de toamna (raportate la media calendaristica de inregistrare a ultimului, respectiv primului inghet).
Un minus al contractului Agras il reprezinta intrarea in vigoare a raspunderii asiguratorului fata de asigurat. Aceasta are loc la trei zile dupa plata integrala sau plata primei rate din contract, in conditiile in care termenul uzat pe piata este de 24 de ore dupa achitarea banilor. Cele 20 de procente din piata ramase sunt impartite intre celelalte societati de asigurare, parti mai mari revenind Asirom, Omniasig, Provitas. Recent, dupa modelul din Occident, Asirom a introdus o noua procedura, si anume restituirea unei parti din primele de asigurare platite, in situatia daunarii totale a culturii asigurate din cauza unor evenimente necuprinse in asigurare (in cazul unei inundatii, de exemplu). Cuantumul acestei parti despagubite va fi stabilit in functie de situatia particulara existenta.
Omniasig despagubeste riscul de seceta
In ceea ce priveste Omniasig, o data cu desprinderea de societatea-mama si constituirea Omniasig – Asigurari agricole SA (in februarie 1999), noua entitate a venit pe piata cu doua produse noi, pe cat de tentante, pe atat de controversate. Este vorba despre asigurarea riscurilor reprezentate de seceta, respectiv de ploi de lunga durata.
Noutatile au alertat concurenta, reactiile neintarziind sa apara. „Nicaieri in Europa nu se despagubeste seceta – afirma Victor Sima, director Asirom. Daca intr-un an nu este seceta, asiguratorul se poate imbogati, dar daca aceasta se manifesta, atunci el poate da faliment, pagubele fiind greu de acoperit. Acesta nu este un act de asigurare, este aventurism, completeaza Sima. Din punctul de vedere al Omniasig, lucrurile stau cu totul altfel. „Asigurarea secetei a fost posibila datorita preluarii riscului de catre reasiguratorii externi cu care am incheiat contracte. Fiecare polita se discuta cu reasiguratorul si se incheie doar cu acordul acestuia, declara Camelia Stoicu, presedinte, director general al Omniasig – Asigurari agricole. In plus, estimarile privind probabilitatea aparitiei unui an secetos si zonele care ar putea fi afectate ne sunt furnizate permanent de institutul national de profil, in urma unei intelegeri incheiate cu acesta – adauga directorul societatii. Prima de asigurare a riscurilor reprezentate de seceta si ploi de lunga durata este, in medie, de 3,2% pe an din suma asigurata, la aceasta insa adaugandu-se inca 3,56%, cat reprezinta polita standard, a carei cumparare este obligatorie in acest caz.
Procentajele pot sa difere insa in functie de zona asigurata, incidenta riscului, prezenta sau absenta sistemelor de irigatii, precum si starea acestora, evaluarea situatiei facandu-se de catre si pe cheltuiala Omniasig. Demn de remarcat este faptul ca, dintre toate societatile care fac asigurari agricole, polita standard oferita de Omniasig acopera cele mai multe riscuri, numarul acestora corespunzand unei polite extinse in cazul altor societati.
Cazuri in care societatile de asigurare
nu acorda despagubiri
1. Daca paguba s-a produs din culpa asiguratului.
2. Daca paguba putea fi preintampinata de asigurat.
3. Daca paguba s-a produs intr-o perioada a anului in care recoltarea culturilor asigurate trebuia terminata.
4. Daca nu s-au achitat primele de asigurare la scadenta stabilita.
5. Daca pagubele produse sunt calitative si nu cantitative.
Exemplu de calcul al primei de asigurare
la cateva societati de pe piata
Societatea Suprafata Cultura Suma Prima
asigurata de asigurare
AGRAS 3 ha grau 9 mil. lei 378.000 lei
ASIROM 3 ha grau 9 mil. lei 339.000 lei
OMNIASIG 3 ha grau 9 mil. lei 320.400 lei
* Tinand cont de faptul ca primele de asigurare difera de la o regiune la alta datorita conditiilor pedoclimatice diferite, ca exemplu de calcul a fost luat judetul Ialomita.
** In cazul Asirom, calculul s-a facut procentual pentru suprafata de 3 ha, societatea asigurand doar suprafete mari.
Riscuri asigurate de catre toate
societatile de pe piata
1. Grindina
2. Ingheturile tarzii de primavara
3. Ingheturile timpurii de toamna
4. Efectele directe ale ploilor torentiale si ale furtunilor
5. Prabusirile sau alunecarile de terenuri cultivate
6. Incendii provocate de descarcarile electrice (trasnet)
Aceste riscuri pot fi asigurate in cadrul unei polite standard sau a unei polite extinse, existand diferente intre societatile de asigurare.r
