Reprezentantii Ministerului Agriculturii sustin ca este ica prea devreme pentru a se putea face vreo estimare a productiilor cerealiere ce se vor obtine i acest an. Pe de alta parte, exista voci care sustin ca lipsa de umiditate i sol de pina acum va afecta circa 40-50% din recolta acestui an.
Nici care este cantitatea de griu existenta i Rominia nu se stie prea clar. Dupa cum sustin unii reprezentanti ai patronatelor din agricultura, i hambarele tarii mai sunt acum doar circa 500.000 tone de griu din recolta anului 2000, din care circa 300.000 tone i rezervele statului, iar restul de 200.000 tone i silozurile angrosistilor. Porumb nu mai exista i depozite, iar floarea soarelui se afla, i cantitati foarte mici, i custodia fabricilor de ulei, conform informatiilor primite de la Asociatia Patronala a Angrosistilor de Cereale – ANCER.
Pretul griului este dublu fata de vara trecuta
Pentru a evita o eventuala criza a piinii, Ministerul Agriculturii, impreuna cu patronatele din industria de morarit, a demarat, de saptamina trecuta, o ancheta care are ca scop aflarea exacta a cantitatii de griu care se afla i prezent la micii producatori si care ar putea fi achizitionata de societatile comerciale de panificatie. Noul ministru al agriculturii, Ilie Sirbu, sustine ca i cazul i care, i urma acestei analize, va rezulta ca nu este suficient griu, va face demersuri pentru ca Guvernul sa aprobe importul de griu fara taxe vamale, asa cum de altfel cer patronatele.
Dupa cum ne-a declarat Florin Ion, director la Agentia Nationala a Rezervelor Statului, stocurile de griu si ulei aflate i rezerva ajung pentru 90 de zile. Ioan Scurteli, presedintele ANCER, sustine, de asemenea, ca griul aflat i Comcerealuri si Cerealcomuri (200.000 tone) va face fata consumului circa o luna de zile.
Cererea de griu pe piata romineasca a depasit de mai mult timp oferta producatorilor agricoli. Acest lucru rezulta si din salturile spectaculoase ale pretului la griu. Daca anul trecut griul s-a vidut, imediat dupa recolta, cu 2.200-2.400 lei/kg, acum a ajuns aproape dublu. Oferta de griu autohton a scazut i continuu i ultimii doi ani. Una dintre cauzele majore ale faptului ca fabricile de piine gasesc griu rominesc din ce i ce mai greu a fost si diminuarea drastica a productiei de anul trecut.
Productia totala de cereale a scazut, i 2000, cu aproximativ 10 milioane tone, respectiv cu 20% sub media iregistrata i ultimii cinci ani, una dintre cele mai scazute din istorie. si asta i mare parte ca urmare a secetei instalate i Rominia ica de anul trecut. Seceta din anul 2000 a compromis peste 40% din productia agricola.
La porumb si floarea-soarelui situatia a fost critica, iregistrindu-se productii de doar patru milioane tone si, respectiv, 700.000 tone. Potrivit Comisiei Nationale pentru Statistica, productia de griu a fost, i 2000, de 4,4 milioane tone, cu 7% mai mica decit cea obtinuta i 1999. insa, conform patronatelor din agricultura, productia totala de griu nu a fost mai mare de trei milioane tone. Ceea ce pare mult mai aproape de realitate, tinind cont de faptul ca necesarul de consum de griu pe tara (3,5 milioane tone/an) a fost acoperit i mare parte din importuri.
in primele zece luni ale anului trecut, acestea au isumat 20,3 milioane dolari, fiind de 41,5 ori mai mari decit importurile de griu din aceeasi perioada din 1999 (conform INSSE). La importurile de griu trebuie adaugate cele de faina, i valoare de 19,1 milioane dolari (de 4,7 ori mai mari decit i 1999). Mai mult, anul trecut a fost nevoie sa se apeleze si la rezervele statului.
Criza de cereale scumpeste carnea
La diminuarea ofertei de cereale au contribuit si alte cauze. si nu legate neaparat de lipsa de precipitatii. Costurile mari ale lucrarilor agricole, suportate din ce i ce mai greu de tarani, lipsa banilor pentru fertilizare si irigare, lipsa de facilitati pentru itreprinzatorii din agricultura si, sa nu uitam, calamitatile au facut ca ifiintarea unei culturi sa devina din ce i ce mai riscanta. in ultimii ani, banii investiti i toamna i culturi, au recuperat greu (sau deloc), i vara, la recoltare.
Diminuarea drastica a productiilor de cereale duce automat la cresterea costurilor furajelor. Astfel, nu numai la produsele de panificatie vor exista scumpiri, ci si la carne si preparate din carne.
Deja preturile au iceput sa o ia razna. De la iceputul anului 2001, piinea, carnea si laptele s-au scumpit cu 10%. Pentru temperarea acestor cresteri de preturi, patronatele din agricultura cer cabinetului Nastase reducerea TVA la produsele alimentare si taxe vamale zero la importurile de materii prime.     
Costul de productie al energiei creste cu 30%
Ministrul industriei afirma ca tarifele la electricitate nu vor fi modificate pina i luna aprilie
Apa din lacurile de acumulare nu va mai fi utilizata pentru producerea energiei electrice i hidrocentrale pina la restocarea volumului de apa deficitar.
Asa suna decizia adoptata de ministrul mediului, Aurel Constantin Ilie, de comun acord cu ministrul industriei, Dan Ioan Popescu. Efectele acestei decizii vor fi resimtite de populatie abia la primavara.
La iceputul lunii ianuarie, gradul mediu de umplere a lacurilor de acumulare era de aproximativ 22%, mult sub nivelul normal de circa 55% pentru aceasta perioada a anului. Lacul Vidraru, pe cursul Lotrului, avea i 28 decembrie un grad de umplere de numai 4,86%. Dar acesta este numai un exemplu, deoarece alte lacuri de acumulare au un grad de umplere sub doua procente. Cu toate acestea, conducerea Companiei Nationale Apele Romine da i continuare asigurari populatiei ca nu vor fi itreruperi i alimentarea cu apa decit i localitatile unde aceasta problema este frecventa. in spatele declaratiilor facute cu intentia de a linisti populatia sunt ascunse isa problemele ce vor aparea pe parcurs si care vor conduce, inevitabil, la cresterea pretului pentru apa livrata.
Conform analizelor realizate de specialisti, precipitatiile care sunt asteptate i aceasta primavara vor suprasolicita instalatiile de filtrare. Practic, apa acumulata i lacuri nu va mai avea suficient timp pentru decantarea impuritatilor, fiind trecuta prea repede spre instalatiile de filtrare. Pagubele produse prin distrugerea sau deteriorarea acestor instalatii se vor regasi, cu siguranta, i pretul apei livrate catre consumatori.
Pretul apei va creste cu 21%
Cresterea pretului apei din aceasta cauza este estimata la aproximativ 10% din pretul actual. La aceasta crestere de pret s-ar putea adauga, icepind cu luna aprilie, si alte cheltuieli, plus diferente rezultate din devalorizarea monedei nationale, diferente ce vor afecta veniturile salariatilor din domeniu. Concret, pentru luna aprilie este estimata o crestere a pretului pentru apa livrata cu aproximativ 21%.
Diminuarea ponderii de energie electrica livrata de hidrocentrale i sistemul energetic national prevesteste o serioasa criza la nivelurile de decizie din Ministerul Industriei si Resurselor. Responsabilitatea pe care si-a asumat-o noul ministru, Dan Ioan Popescu, respectiv stabilirea de catre Ministerul Industriei a preturilor pentru energie electrica, gaze naturale si combustibili, se poate itoarce impotriva lui. Se mai adauga si afirmatia ca preturile acestor produse nu vor creste i urmatoarele trei luni. Un calcul simplu ne poate demonstra i ce icurcatura intra ministrul care si-a asumat astfel de responsabilitati. Pentru anul trecut, din productia totala de energie electrica – 51,45 de milioane MWh – aproximativ 33%, adica 17 milioane MWh, a fost produsa i hidrocentrale.
Prin sistarea i urmatoarele doua luni a productiei de energie electrica i hidrocentrale, dar si i perspectiva unei productii care se va limita la acoperirea virfurilor de sarcina i perioada verii, ponderea energiei electrice livrate de hidrocentrale i sistemul energetic i acest an s-ar putea reduce la 15-16%. Daca se ia i calcul mentinerea productiei la nivelul anului precedent, atunci energia produsa i termocentrale va fi mai mare cu 9 milioane MWh. Costurile medii pentru producerea unui MWh i hidrocentrale erau anul trecut de 12,8 USD, i timp ce un MWh produs i termocentrale a costat 53,1 USD. Transferul productiei de pe hidro pe termo iseamna cresterea costurilor de productie a energiei electrice cu 360 de milioane de dolari, daca sunt luate i calcul preturile la pacura si carbune din anul 2000. rn
Dar preturile pentru cele doua produse au crescut pe pietele internationale. Astfel, pretul pacurii a crescut cu aproximativ 35%, la 150 de dolari/tona, pretul gazelor naturale a crescut cu 28%, la 135 dolari/1000 metri cubi, iar pretul carbunelui cu 17%. Avind i vedere preturile actuale la combustibili, costurile de productie vor creste, de fapt, cu aproximativ 450 de milioane de dolari. Ceea ce iseamna ca, i timp ce preturile vor ramine constante pina i aprilie, costul mediu de productie al unui MWh va fi de aproximativ 57,3 USD, cu 13 dolari mai mult decit pretul mediu de livrare actual. De unde va acoperi Ministerul Industriei pierderile pe care producatorii de energie electrica le vor acumula i aceste trei rn
luni? Teoretic, se pot acorda subventii, dar asta nu va fi pe placul institutiilor financiare internationale – FMI si Banca Mondiala, cu care cabinetul Adrian Nastase se pregateste sa iceapa negocierile. Practic, pierderile pot fi acoperite icepind din luna aprilie, prin acceptarea de catre ministrul Dan Ioan Popescu a unor tarife la energia electrica mai mari cu 30% fata de cele actuale. Ceea ce, i viziunea sindicatelor si a patronatelor este similar cu semnarea unei demisii i alb.trn
rn
2001 si 2002 vor fi anii importatorilor de cerealern
Pina la noua recolta va trebui adusa i tara o cantitate de un milion tone de griurn
Cel putin 2,5 milioane tone de griu vor trebui importate pina la mijlocul anului 2002. Cifra de afaceri pe care o vor realiza importatorii atinge 350 milioane dolari.rn
Angrosistul de cereale este ca preotul satului: cind e botezat copilul popa ia bani, la fel la cununie, si tot popa cistiga la slujba de imormintare. De asemenea, comerciantul de cereale iese i profit, indiferent de situatie. Daca recolta depaseste necesarul de consum, exportul ii asigura profitul, iar daca grinele sunt insuficiente, angrosistul devine importator. in 1999 s-a cistigat bine (60 milioane dolari) din exportul de griu, dar i 2000 au mers binisor si exportul, si importul (10 milioane dolari, respectiv 20 milioane dolari). Anul acesta si urmatorul vor aduce profituri doar importatorilor.rn
Doua concluzii importante au fost trase la finalul itilnirii pe care ministrul agriculturii a avut-o, la mijlocul saptaminii trecute, cu presedintii patronatelor piinii si uleiului: stocurile de griu pot asigura necesarul pentru piine pe doua luni si, pentru evitarea unei situatii de criza, vor fi facute importuri pentru satisfacerea necesarului pina i august 2002. Transformate i cifre, aceste concluzii suna cam asa: un milion de tone de griu va trebui importat pentru perioada martie – iunie (inclusiv) si alte 1,5 milioane tone va trebui sa importam dupa ce vom fi consumat recolta din aceasta vara. Recolta care, daca ne ajuta Dumnezeu si nu va fi compromisa de seceta i proportie mai mare de 50% cit se estimeaza acum, se va ridica la doua milioane tone.rn
La data de 10 ianuarie 2001, cotatia griului la bursa de la Chicago (piata de referinta a cerealelor) era de 105 dolari tona. La acest pret (care poate sa creasca pina i vara cind iese pe piata noua recolta), se adauga costul transportului si al asigurarii, comisioanele comerciantilor etc. La portile fabricilor de panificatie tona de griu ar ajunge la circa 140 dolari, pret identic cu cel la care sunt facute i prezent rarele achizitii de pe piata interna (3.700 lei/kg). Cu diferenta ca griul rominesc se plateste i lei, pe cind cel din import se achita i valuta, iar cursul dolarului nu sta pe loc. in total, cele 18 luni i care ne asteptam sa mincam piine facuta din griu recoltat de pe alte meleaguri, vor aduce i conturile comerciantilor circa 350 milioane dolari.rn
Din acest calcul a fost exclusa taxa vamala (i prezent 25%) care, mai mult ca sigur, va fi eliminata pina i luna august a anului viitor. Un singur lucru ar mai ramine de stabilit: daca importul de griu va fi liberalizat sau daca se va face i limita unui contingent cantitativ sau valoric. in primul caz am putea avea de-a face cu o concurenta itre importatori, ceea ce ar putea duce la o calmare a pretului griului. in varianta a doua, importatorii si-ar putea impune pretul de livrare, itrucit este de presupus ca nivelul contingentului va coincide cu necesarul de consum intern.trn