Leul se întăreşte pe zi ce trece. Zilele creşterii sunt, însă, numărate. Reducerea de dobândă operată de BNR ar trebui să tempereze aprecierea. Analiştii sunt, totuşi, reticenţi în a da un verdict. Abia în partea doua a anului se aşteaptă o corecţie a cursului de schimb, în sensul deprecierii leului. Cu atât mai mult cu cât la slăbirea monedei naţionale ameninţă să contribuie şi seceta. „Din jocurile speculative, aprecierea leului poate merge oricât de m
Leul se întăreşte pe zi ce trece. Zilele creşterii sunt, însă, numărate. Reducerea de dobândă operată de BNR ar trebui să tempereze aprecierea. Analiştii sunt, totuşi, reticenţi în a da un verdict. Abia în partea doua a anului se aşteaptă o corecţie a cursului de schimb, în sensul deprecierii leului. Cu atât mai mult cu cât la slăbirea monedei naţionale ameninţă să contribuie şi seceta.
„Din jocurile speculative, aprecierea leului poate merge oricât de mult. Dacă punem însă în balanţă leul cu productivitatea muncii şi competitivitatea economică în general, vom vedea că nu mai este loc de apreciere“, concluzionează preşedintele ING Bank, Mişu Negriţoiu.
Analiştii financiari se feresc să facă pronosticuri despre momentul în care se va deprecia leul sau despre magnitudinea acestei deprecieri. În ciuda faptului că BNR a redus cu 0,25% dobânda de politică monetară, până la 7%, tocmai pentru a tempera aprecierea leului, Ionuţ Dumitru, director cercetare la Raiffeisen Bank, consideră că impactul măsurii BNR va fi unul marginal. Cu atât mai mult cu cât piaţa aştepta această scădere pe care şi-a încorporat-o. „Este posibil ca, pe termen scurt, leul să continue să se aprecieze, forţând o intervenţie în piaţa valutară a BNR“, spune Dumitru.
Indiferent de impactul major sau marginal al deciziei BNR, leul va cunoaşte o temperare a tendinţei de apreciere şi chiar o anumită corecţie. Rozalia Pal, senior economist UniCredit Ţiriac Bank consideră că, în luna iulie, vom avea un euro cotat la 3,25 lei, în vreme ce pentru sfârşitul anului cotaţia poate urca spre 3,32 lei pentru un euro. „Ne aşteptăm la o corecţie a cursului de schimb valutar până la sfârşitul anului, dar fără o depreciere bruscă“, spune Pal. O slăbire a leului va încetini şi creşterea deficitului balanţei comerciale. De fapt, deficitul de cont curent uriaş şi creşterea creditelor în valută ale populaţiei sunt principalele riscuri pentru apariţia unei crize financiare, după cum apreciază Negriţoiu. Din aceleaşi motive, Fondul Monetar Internaţional atrage atenţia României că în 2008 dobânda de politică monetară ar putea din nou să urce la 10%.
Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei analiştilor financiari, CFA, se aşteaptă ca deprecierea leului să se producă în a doua jumătate a anului, pe fondul succesiunilor de evenimente pe plan internaţional şi chiar pe fondul evoluţiei vremii în România. Prelungirea perioadei de secetă ar putea avea un impact negativ asupra creşterii PIB-ului României, fapt care ar putea determina şi retragerea unor investiţii speculative pe termen scurt. Dacă am avea de-a face cu o depreciere de 10%, lucru puţin probabil însă, cei mai afectaţi ar fi debitorii persoane fizice. „O astfel de depreciere ar putea crea probleme persoanelor care s-au împrumutat în valută“, arată Mişu Negriţoiu, arătând, însă, că impactul va fi mult mai uşor de gestionat de către societăţile comerciale care au luat credite.
Depozitele în lei, remunerate mai prost
Tot de evoluţia cursului depinde direcţia în care o vor lua dobânzile la depozite şi la credite în următoarea perioadă. Scăderea dobânzii de politică monetară de către BNR ar trebui să atragă deprecierea leului, dar şi ajustarea dobânzilor pasive şi active ale băncilor comerciale în relaţiile cu clienţii lor. Totuşi, precizează Cabat, băncile au fost reticente până acum să-şi modifice dobânzile la credite în urma măsurilor BNR şi au continuat să asocieze o primă de risc la nivelul de dobândă practicată.
Decizia de amânare a reducerii dobânzilor active este susţinută, probabil, şi de faptul că BNR păstrează la fel de ridicat nivelul rezervelor minime obligatorii depuse de instituţiile de credit la banca centrală. Pe partea de dobândă pasivă (la depozite) însă, Cabat se aşteaptă ca băncile comerciale să urmeze politica monetară şi să avem o scădere de 0,25% în următoarele săptămâni. O convergenţă reală a dobânzilor bancare cu cea de politică monetară nu este anticipată, totuşi, de analişti decât atunci când lichiditatea în exces va reveni la normal pe piaţa monetară.
«Aprecierea leului nu mai poate continua în acest fel. Deja moneda naţională este supraevaluată şi o corecţie
a ei este de aşteptat.»
Mişu Negriţoiu, preşedinte ING Bank
«Aştept o depreciere a leului în partea a doua a anului, depinzând mult şi de evenimentele internaţionale, dar şi de impactul unei secete prelungite aspupra PIB.»
Dragoş Cabat, vicepreşedinte CFA România