Preţurile reale de vânzare a imobilelor sunt secrete doar pentru cei care plătesc pentru transparentizarea pieţei. Adică pentru contribuabili. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) are încă de acum doi ani o arhivă digitală a tuturor titlurilor de proprietate pentru terenurile restituite românilor, oficialii instituţiei putând vedea şi tranzacţii imobiliare realizate în ultimii ani. Aceeaşi agenţie de stat primeşte de la notari, pentru a înscrie proprietăţile în cartea funciară, şi contractele de vânzare a tuturor imobilelor tranzacţionate.
Cel puţin parţial, accesul la informaţiile reale despre tranzacţii există. De mai mulţi ani. La contribuabilul care întreţine din banii săi instituţii şi funcţionari însărcinaţi cu transparentizarea pieţei nu a ajuns nimic. Nici măcar o statistică parţială, pentru localităţi cu mai multe informaţii disponibile. Oficialii agenţiei au credinţa că ne poate face rău ceea ce nu cunoaştem absolut complet şi, după mirări întârziate ale guvernatorului BNR faţă de preţurile imobilelor, promit că în patru ani vom avea o bază de date privind piaţa imobiliară, care va acoperi întreaga ţară. Până atunci, putem spera că în primele luni ale anului viitor vom trage cu ochiul la preţurile tranzacţiilor din Buzău. „Oraşul-pionier al transparenţei“ va reuşi minunea după încheierea unui proiect finanţat de Olanda, care a fost iniţiat încă din 2006. În acelaşi an, directorul de atunci al ANCPI promitea cam ce ne vinde acum şi urmaşul său: în câţiva ani vom vedea tot ce mişcă pe piaţa imobiliară. Până când nu vom fi capabili să accesăm pe internet, ca olandezii, situaţia oricărui imobil, mai bine aşteptăm. Nu chinuim contribuabilul curios cu informaţiile deja disponibile şi nici funcţionarii sau notarii, care colectează la rândul lor informaţii şi bani, cu stresul realizării unor statistici.
Timp de mai mulţi ani, cam aceasta a fost atitudinea. Pentru cei care încă mai cred că doar „complexitatea“ problemei a amânat atâta vreme realizarea bazei de date cu toate tranzacţiile imobiliare (prezentată, iarăşi, în declaraţii oficiale, ca un „proiect nou“) iată un exerciţiu de imaginaţie: cât de bucuroşi ar fi fost şi încă ar mai fi atâţia politicieni şi funcţionari de vază să îşi vadă pe internet proprietăţile, cu tot cu istoricul dobândirii şi preţul tranzacţiilor, la nici un click distanţă de curiozitatea oricărui nesimţit din ţara asta?
