Pe Alexandra Zoană am întâlnit-o într-o rezervă a Spitalului Fundeni din București. „Am dat mâna cu moartea, dar Ei m-au adus înapoi”, a fost prima mărturtisire pe care mi-a făcut-o tânăra.
Are doar 27 de ani și probabil este cel mai optimist om din lume. Deja a văzut cum este dincolo, dar iubește viața enorm și știe că mai are încă multe de făcut pe acest pământ.Un accident stupid de motocicletă, o pată de ulei pe carosabilul din Brașov au condus-o către un tărâm necunoscut de ea până atunci. „Ei m-au salvat… mi-au salvat viața”, întărește Alexandra zâmbind dulce, în ciuda durerilor care-i macină trupul firav. „O să le fac o poezie. Sigur o să le fac o poezie…”, completează ea entuziastă.
Citește mai departe pe EVZ.ro.