Cu brânză sau cu smântână, cu ciocolată sau, mai nou, fără pic de făină, pasca este, după oul roşu, icoana alimentară a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. O prăjitură cu dedicaţie tradiţională. De unde şi-a luat numele? Este specifică doar creştinilor sau este o reminiscenţă a cultului ebraic? Putem trăi şi fără pască de Paşte? Când şi cum mâncăm pasca? Acestea sunt doar câteva întrebări la care vom încerca să găsim răspuns.
Istoria preparatului dulce de Paște
Deşi mulţi autori încearcă să lege existenţa prăjiturii de Paşte de tradiţia iudaică, putem vorbi despre acest aspect doar la nivel simbolic. Într-adevăr, vechii evreii, în amintirea trecerii minunate prin Marea Roşie, mâncau miel și pâine nedospită. În datina ebraică, mielul se mănâncă cu azimă și cu ierburi amare (maror), pentru a aduce aminte de greutățile îndurate în robia egipteană. La Cina cea de Taină, Iisus Hristos și apostolii au mâncat miel, după ritualul evreiesc şi azimă, aşa cum ne relatează şi Evangheliile. Însă pentru creștini, mielul, pâinea și vinul sunt simboluri cu noi semnificații mântuitoare. Pâinea şi vinul au devenit, în cadrul dumnezeieștii Liturghii, prin venirea Duhului Sfânt, Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, prin care ne unim cu Dumnezeu. Din punct de vedere istoric, nu găsim pasca în ritualul ebraic, ci doar simbolic – prin prezenţa pâinii nedospite cu care se mânca mielul de Paşti.
În credinţa creştină, „pesah-ul” ebraic a luat o altă conotaţie. Aceeaşi „trecere”, dar nu prin valurile despărţite ale Mării Roşii, ci „de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer”, aşa cum cântăm la Înviere. Continuând legătura cu marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, creştinii au simţit nevoia de a materializa marea bucurie şi în alimentaţia de zi cu zi. Până astăzi, pentru a marca o sărbătoare sau un eveniment important în viaţa noastră, ne îmbrăcăm cu hainele cele bune sau schimbăm ceva în meniu. Acest lucru l-au căutat şi creştinii. Au încercat să exprime culinar bucuria Învierii – şi ce gust mai potrivit decât dulcele să găsească?
Aşa a apărut în spaţiul balcanic, cu precădere în ţările dunărene şi ale arcului carpatic, pasca. Simplu spus, o plăcintă cu brânză, arome şi miere de albine sau, mai târziu, zahăr. Sârbii, bulgarii, muntenegrenii, albanezii creştini, o parte din Croaţia, grecii din Pind, toţi fac de Învierea Domnului pască, conform doxologia.ro
Rețetă de pască tradițional românească
Ingrediente:
Pentru aluat:
300 g făină albă
180 ml lapte
40 g zahăr pudră
60 g unt
2 gălbenușuri
12 g drojdie proaspătă
1 plic zahăr vanilat
coajă rasă de la jumătate de lămâie
sare
Pentru umplutură:
300 g brânză de vaci
100 g zahăr
100 g stafide
50 g smântână
30 g griș
3 ouă
1 plic zahăr vanilat
coajă rasă de la o lămâie
sare
Pască tradițională cu brânză dulce și aluat pufos
Dizolvăm drojdia în puțin lapte călduț și puneți deoparte pentru câteva minute. Într-un bol de mixer răsturnați restul de lapte, zahărul pudră, zahărul vanilat, coaja de lămâie, gălbenușurile și amestecul de drojdie. Amestecați cu mixerul preț de câteva minute apoi puneți untul de la temperatura camerei și mai amestecați puțin. Adăugați făina și mixați până devine aluatul moale. Puneți la crescut preț de o oră într-un loc călduț.
Între timp pregătiți umplutura. Alegeți o brânză de vaci grasă și bine scursă și puneți-o într-un castron. Peste ea adăugați smântâna, ouăle, zahărul, coaja de lămâie, stafidele, grișul și un vârf de cuțit de sare. Amestecați și puneți deoparte.
După ce aluatul a crescut, împărțiți-l în trei părți: o parte pentru bază, o parte pentru bordură și o parte pentru crucea de deasupra.
Partea de bază întindeți-o în funcție de ce tavă aveți pentru copt, partea de bordură o faceți cu șnururi răsucite, iar partea de cruce modelați-o cu șnururi.
Puneți hârtie de copt într-o tavă, puneți baza care să urce pe pereții tăvii aproximativ 2cm, montați bordura împletită, turnați umplutura de brânză și deasupra așezați crucea.
Cu un ou bătut ungeți marginea și crucea și băgați-o în cuptor la 170 grade preț de 50 minute
Trucuri și secrete pentru prepararea pascăi
Ia in considerare sfaturile de mai jos atunci cand vrei sa prepari o pasca delicioasa:Drojdia se activeaza mai bine cu zahar;
Pentru o culoare mai inteansa a aluatului, galbenusurile se freaca cu un praf de sare inainte de a fi folosite;
Daca umplutura iti iese prea apoasa, adauga gris pentru a-i da consistenta;
Pudreaza stafidele cu faina ca sa nu se lipeasca de umplutura, apoi pune-le in bolul cu branza;
Inmoaie drojdia in lapte caldut (si nu in apa);
Cerne faina cu ajutorul unei site fine pentru a o aera si a iesi un aluat pufos;
Daca faci retete de pasca cu aluat, acesta trebuie framantat bine, apoi lasat o ora sa creasca intr-un loc caldut (caldura activeaza
mai bine drojdia);
Daca aluatul final ti se pare tare, amesteca-l cu putin lapte incalzit ;
Pune coaja rasa de lamaie in aluat pentru a-l parfuma placut;
Nu uita cat de important este ornamentul final (impletitura de pe margine) pentru a diferenia acest preparat de o placintă obisnuita.
