În ultimii ani, unele dintre cele mai mari companii petroliere din lume au spus tot ce dorea publicul să audă despre combaterea schimbărilor climatice. Și-au exprimat sprijinul total pentru Acordul de la Paris privind clima și s-au angajat să reducă poluarea.

Cu toate acestea, în spatele ușilor închise, multe dintre aceste companii Big Oil aveau un discurs complet diferit, potrivit The Washington Post.

O comisie a Congresului a lansat recent documente care dezvăluie că, în culise, marile companii petroliere au fost foarte sceptice față de eforturile în domeniul schimbărilor climatice, altfel decât sugerau toate angajamentele lor publice privind reducerea poluării.

Una ziceau în public, alta vorbeau în spatele ușilor închise

Obținute ca parte a unei anchete care a durat mai mulți ani, documentele arată că, în timp ce giganții petrolieri își manifestau sprijinul pentru măsuri precum acordul de la Paris privind clima și reglementările federale privind metanul, în spatele ușilor închise, oficialii companiilor respective își exprimau îndoielile cu privire la aceste inițiative, potrivit Thecooldown.

După cum arată ziarul american, când Shell era condusă de CEO-ul Ben van Beurden, în 2020, firma a anunțat planurile de a deveni o companie cu zero net, deși de atunci și-a slăbit obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2030 sub actualul director executiv, Wael Sawan.

Companii precum BP și Exxon și-au anulat angajamentele

De asemenea, gigantul BP, care și-a anulat recent unele angajamente climatice, a promis că va respecta reglementările federale privind metanul, un puternic gaz cu efect de seră.

Dar, în privat, un director executiv a aplaudat o propunere de a anula toate regulile privind metanul, anunțate în timpul administrației Trump.

„Andrew Wheeler a evidențiat teoria juridică pentru anularea reglementării directe a metanului. Acest lucru este aliniat cu gândirea noastră, dar este prima dată când a fost spus în public,” a scris Nuno Alves, pe atunci directorul principal al BP pentru politici și afaceri guvernamentale.

Purtătorii de cuvânt ai companiei petroliere au respins afirmațiile conform cărora au indus în eroare publicul.

„Sunt acuzații nefondate, care au fost deja abordate public prin audieri anterioare ale Congresului pe același subiect și litigii în instanțe”, a scris purtătorul de cuvânt al Exxon, Erin Szeligowski, într-un e-mail.

„Așa cum am spus în repetate rânduri, schimbările climatice sunt reale și avem o întreagă afacere dedicată reducerii emisiilor, atât ale noastre, cât și ale altora”, a susținut el.

Purtătorul de cuvânt al BP, J.P. Fielder, a declarat într-un e-mail că firma „este angajată să treacă de la o companie internațională de petrol la o companie energetică integrată”.

Purtătorul de cuvânt al Shell, Curtis Smith, a declarat că documentele „sunt dovada eforturilor Shell de a stabili obiective realiste și de a participa în mod semnificativ la tranziția energetică”.

Au finanțat cercetări care prezintă beneficiile gazelor naturale și tehnologiei de captare a carbonului

Documentele detaliază, de asemenea, modul în care firmele petroliere au finanțat cercetări universitare care prezintă beneficiile gazelor naturale și ale tehnologiei de captare a carbonului, care aspiră dioxidul de carbon din instalațiile poluante și îl stochează adânc, în subteran.

De exemplu, BP a sponsorizat cercetări privind ambele tehnologii din cadrul Inițiativei de reducere a carbonului de la Universitatea Princeton, arată documentele. Compania a donat între 2,1 și 2,6 milioane de dolari anual inițiativei, cunoscută sub numele de CMI, între 2012 și 2017.

Industria și unii oameni de știință spun că această captare a carbonului ar putea fi un instrument esențial pentru atingerea obiectivelor climatice globale.

Dar mulți ecologiști și-au exprimat îngrijorarea că puțurile și conductele de gaze naturale pot emana cantități masive de metan, iar captarea carbonului nu a reușit să ofere rezultate în mai multe teste importante.

Aceste noi documente apar în condițiile în care companiile petroliere se confruntă deja cu un val de procese care încearcă să le tragă la răspundere pentru fenomene meteo extreme, alimentate de încălzirea globală.