Ion Iliescu împlinește marți, 3 martie, vârsta de 90 de ani, fiind considerat omul care a condus România după Revoluția din 1989. Acuzat în prezent de crime împotriva umanității în Dosarul Revoluției, fostul șef de stat nu a avut o copilărie ușoară și a crescut fără mamă încă de la vârsta de un an, fiind abandonat de aceasta.

Ion Iliescu s-a născut pe 3 martie 1930, în Oltenița. Alexandru, tatăl său, a fost un comunist ilegalist. La vârsta de un an, Ion Iliescu a fost abandonat de mama lui naturală, Maria Dumitru Toma, originară din Bulgaria. La scurt timp, tatăl acestuia s-a recăsătorit, cu Maria P. Iliescu, care l-a crescut pe Ion Iliescu.

„Adevărul este că împrejurările vieţii au făcut ca, la vârsta de un an, să fiu abandonat de propria-mi mamă, care nu s-a interesat niciodată de soarta mea. Nu i-am reproşat niciodată nimic, dar nici nu am băgat-o vreodată în seamă. Am convieţuit cu ţiganii, de care nu mă deosebeam deloc, în Olteniţa. Şi erau ţiganii muncitori, care o duceau cel mai greu, şi erau lăutarii, care erau aristocraţia ţigănească. Petreceam mult timp prin casele lor, mai ales că arătam cam la fel ca puradeii lor”, a povestit Ion Iliescu într-o scrisoare adresată jurnalistului Cornel Nistorescu și citată de adevarul.ro.

Abandonat de mamă și cu un tată în închisoare

Întrucât tatăl lui Ion Iliescu era în închisoare, puștiul a fost crescut de bunici, părinții tatălui său. La vârsta de 9 ani, Ion Iliescu a fost înfiat de mătuşa lui, Aristiţa. Aceasta din urmă a lucrat ca bucătăreasă în casa Anei Pauker, o cunoscută militantă și politiciană comunistă, cea care l-a ajutat pe adolescentul Iliescu să studieze la Moscova. Alexandru Iliescu a murit în anul 1945, pe când viitorul președinte al României avea doar 15 ani.

Ion Iliescu a intrat în atenția publicului larg în zilele Revoluției din 1989, mai exact în seara de 22 decembrie, la Televiziunea Română, unde a transmis comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naţionale, noul organism provizoriu al puterii de stat.  Pe 27 decembrie, Iliescu a fost ales preşedinte al CFSN, prima structură politică a țării, iar mai apoi președintele României, pentru două mandate. Mineriada din 21/24 septembrie 1991 a provocat o criză politică de amploare, încheiată prin demisia lui Roman din funcţia de prim-ministru şi formarea unui guvern de uniune naţională în frunte cu Theodor Stolojan.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Fostul preşedinte al României a dispărut din spațiul public în ultimii ani din cauza problemelor de sănătate pe care le are.

Mandatele de președinte ale lui Ion Iliescu au marcat două mari evoluții ale țării noastre. În timpul celui de-al doilea mandat, România a aderat la NATO și a încheiat negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană. Tot în mandatul său s-a făcut și revizuirea Constituției din 1991. Noua formă a legii fundamentale a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional.

Ion Iliescu este acuzat de crime împotriva umanității

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României;Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

Procurorii spuneau că, ”pentru păstrarea puterii, nouă conducere politică și militară instaurată după 22 decembrie 1989 a efectuat acțiuni ce „au determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității”.

Fostul președinte Ion Iliescu a răspuns acuzațiilor, afirmând, în 2017, că, „indiferent de ceea ce se străduiesc să acrediteze cei cărora acest act de demnitate nu le este pe plac”, în decembrie 1989 a avut loc o revoluție în România. Iliescu mai afirma că „moștenirea Revoluției Române este una eminamente pozitivă” și că ea ar trebui „apărată de toți cei care cred în libertate și în democrație”.