Aproximativ o treime din activele bancilor romanesti este controlata de austrieci In cinci ani, austriecii au reusit sa-si majoreze contributia in capitalul bancar romanesc de la 3,2% in 2000, la 23,4% la finele lui 2005, fara a include BCR, cu care ar atinge deja pragul de 30%. Ponderea austriecilor in totalul investitiilor straine era anul trecut de 31,6%. Daca in urma cu cativa ani “ne plangeam” de invazia grecilor, situatia s-a schimbat radical, iar ur
Aproximativ o treime din activele bancilor romanesti
este controlata de austrieci
In cinci ani, austriecii au reusit sa-si majoreze contributia in capitalul bancar romanesc de la 3,2% in 2000, la 23,4% la finele lui 2005, fara a include BCR,
cu care ar atinge deja pragul de 30%. Ponderea austriecilor in totalul investitiilor straine era anul trecut de 31,6%.
Daca in urma cu cativa ani “ne plangeam” de invazia grecilor, situatia s-a schimbat radical, iar urmasii lui Ahile ocupa acum a doua pozitie din sistem, dupa ascensiunea fulminanta a austriecilor. De altfel, 2006 va fi si anul in care cele doua categorii de investitori vor continua sa se bata pentru achizitii noi in sistemul bancar, asa cum au facut-o si atunci cand s-a dat startul in privatizarea BCR. Ultimul bastion al sistemului bancar romanesc, Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), a intrat, se pare, in linia dreapta a privatizarii. Pe listele competitorilor, gasim aceleasi doua mari categorii de investitori: austriecii si grecii.
Cum a ajuns sistemul bancar sa se miste in ritm de vals este foarte simplu. Dezvoltarea organica si deschiderea de sucursale in Romania au jucat un rol destul de mic in majorarea investitiilor austriece. Politica de achizitii si chiar fuziuni (vezi cazul HVB – Banca tiriac) a jucat cel mai important rol in stabilirea clasamentului final al investitorilor din sistem. Tonul a fost dat de Raiffeisen Bank, prin achizitia Bancii Agricole in 2001, data la care ponderea capitalului vienez a avut cea mai spectaculoasa crestere, de la 3,2% la 21%. Odata intrata pe piata, banca a adus treptat cu sine si “puii” mai mici din casele vieneze: Raiffeisen Banca pentru Locuinte, exemplu urmat la scurt timp si de HVB, care a incercat, initial, o dezvoltare prin forte proprii. Dupa explozia creditarii pentru persoane fizice, HVB s-a vazut nevoita sa se reorienteze, pentru a face fata competitiei si a castiga cote de piata. Astfel, o perioada lunga au fost purtate intense negocieri cu principalul actionar al Bancii tiriac.
Daca ar fi sa realizam un top al celor mai importanti investitori straini in sistemele bancare din Europa Centrala si de Est, am gasi si aici o situatie similara cu cea din Romania. La nivel european, atat din punctul de vedere al activelor si capitalizarii de piata, cat si al apetitului si fortei investitionale in celelalte tari din Uniunea Europeana, cei mai puternici jucatori sunt bancile englezesti HSBC si Royal Bank of Scotland, cea elvetiana UBS si chiar cea olandeza, ABN Amro Bank. In schimb, pe piata din Europa Centrala si de Est, unde multe banci internationale au realizat profituri frumoase datorita marjelor mari de dobanda si, pana nu de mult, inflatiei ridicate, cei mai puternici jucatori sunt Erste Bank, KBC, Unicredit si Raiffeisen Bank. Dupa cum se vede, si in ECE, jucatorii principali sunt austriecii. Ascensiunea Unicredit in tarile emergente va continua si in Romania, prin concretizarea fuziunii cu HVB, in acest an. In acest context, ponderea investitiilor austriece ar putea cunoaste o usoara scadere in statistici, la finele lui 2006, intrucat Unicredit este cea care va ingloba HVB la nivel international. Pe de alta parte insa, privatizarea CEC ar putea aduce un plus pentru vienezi, Raiffeisen Bank fiind unul dintre investitorii interesati de achizitionarea ultimei mari banci de stat.
Faptul ca, in Romania, italienii detin deocamdata doar pozitia a patra in topul investitorilor din sectorul bancar poate fi doar o conjunctura de moment. Pe plan international, italienii lupta pentru extinderea afacerilor in celelalte tari, aspirand chiar la pozitii de top printre bancherii Europei. Grecii sunt pe pozitia a doua, poate, si datorita comunitatilor etnice mari, in special oameni de afaceri, care isi deruleaza activitatea pe teritoriul Romaniei. Olandezii s-au dovedit a fi extrem de conservatori in politica dusa pe pamant romanesc. Intrate devreme in peisajul nostru bancar, cele doua mari banci olandeze, ABN Amro si ING Bank, au preferat o dezvoltare organica, step by step, a activitatii, chiar daca in ultima perioada s-a dovedit ca aceasta le-a adus scaderi ale cotei de piata. O situatie aparte are insa unul dintre marii investitori straini din peisajul nostru bancar: Groupe Societe Generale. Printre primii “cumparatori” ai bancilor din Romania si detinatorii celei de-a doua banci din sistem, BRD, francezii au preferat o singura investitie, si buna. In schimb, grecii, prefera banci mai mici, mai usor de condus, dar mai numeroase. Mai nou, francezii de la BNP Paribas au hotarat sa investeasca in Romania prin achizitionarea societatii de credite de consum Cetelem.
Se pare insa ca sezonul achizitiilor si investitiilor straine in sistemul bancar romanesc nu s-a incheiat inca.
Clasamentul investitorilor straini
Participare la capital: dupa achizitia BCR de catre Erste Bank, austriecii au ajuns sa detina aproape
o treime din capitalul social al sectorului bancar.
Top cinci dupa valoarea activelor nete
Clasamentul primelor banci din sistem a cunoscut o serie de schimbari. Datorita fuziunii cu Banca tiriac, HVB a trecut pe locul 4, detronand CEC, iar Banc Post pe cinci, in locul ABN Amro.
Sistemul bancar pe tipuri de capital
Bancile cu actionari straini au cea mai mare pondere in totalul sistemului bancar. De altfel, participarea straina la capital a crescut de la 40,4% in 2000 la 75,1% in 2005 (inclusiv BCR)