Deschiderea pietelor i sectoare vitale precum energia, transporturile si telecomunicatiile si crearea unor piete concurentiale, se concretizeaza i scaderea tarifelor si imbunatatirea calitatii serviciilor. Aceasta este teoria la care au aderat cu entuziasm Uniunea Europeana si tarile central si est europene, candidate la integrare i structurile UE. O umbra a liberalizarii a constituit-o experienta californiana.
Decizia luata i 1996 de California de a deschide piata energetica competitiei s-a transformat itr-o escaladare a preturilor si i itreruperi de furnizare a energiei electrice. Problemele create i-au determinat pe unii dintre factorii de decizie sa se gindeasca chiar la o renationalizare i cursul acestui an.
Cu probleme similare se confrunta si Canada, unde la fel, voci radicale pun sub semnul itrebarii itregul concept de liberalizare a infrastructurii. „Este o idee unanim acceptata, dar este itr-adevar un beneficiu pentru economie si companii?”, se itreaba un specialist al bancii austriece de investitii Epic, implicata i privatizarea furnizorilor de utilitati din Europa Centrala. „Ce poate isemna descentralizarea itr-o regiune i care furnizorii de utilitati trebuie sa se restructureze, iar sistemul de tarifare este puternic distorsionat?”
O itrebare esentiala, dar care risca sa fie ignorata i cursa pentru aderare la UE, se afirma i Business Central Europe. UE icearca sa accelereze liberalizarea sectorului energetic, pentru a-si crea o piata unica, care sa functioneze corect. Aceleasi conditii, UE le impune si tarilor care doresc integrarea, fara a lua i considerare vocile care reconsidera procesul liberalizarii rapide a sectoarelor vitale ale economiei.
UE considera ca este necesara o itarire a regulamentelor pentru descentralizarea activitatilor din aceste sectoare, a separarii unitatilor de generare, a retelelor si a altor operatiuni din cadrul fostelor monopoluri energetice.
Procesul de liberalizare a fost demarat i tarile Europei de vest i anul 1999. Dispozitiile autoritatilor de la Bruxelles prevad ca statele membre sa deschida competitiei circa o treime din pietele de gaze naturale si electricitate pina i 2003, iar i 2008 piata sa fie complet libera. Deja majoritatea tarilor nordice, printre care cele mai avansate sunt Germania si Norvegia, au demarat procesul de liberalizare a pietei energiei electrice.
De asemenea, Germania si Marea Britanie au deschis competitiei, i itregime, piata gazelor naturale. Aceasta iseamna ca toti consumatorii sa aiba dreptul de a-si alege liber furnizorul de energie electrica i 2005 si, un an mai tirziu, si de gaze naturale.
Primul pas: cresterea eficientei
Primele trei state central europene acceptate pentru aderare la UE, Republica Ceha, Ungaria si Polonia, se grabesc sa elaboreze planuri pentru privatizarea sectorului energetic, crearea de organisme de reglementare si apoi sa-si deschida pietele concurentei internationale peste cinci ani. Fara a-si propune sa respecte strict acelasi termen, Rominia s-a iscris si ea i cursa pentru ideplinirea tuturor conditiilor impuse de la Bruxelles.
Problema e ca toti se concentreaza i special asupra crearii mecanismelor de piata si mai putin pe modernizarea companiilor energetice care sa fie mai eficiente si care sa ajute economiile sa se descurce itr-un mediu concurential.
Pina cind firmele din sectorul energetic sa fie obligate sa produca eficient o data cu aparitia competitiei, crearea unei piete libere nu poate fi posibila fara concurenta. in prezent, tarile din centru si estul Europei nu sunt capabile sa-si creeze o piata libera, din trei cauze.
in primul rind, preturile la consumatorii finali sunt departe de a reflecta costurile reale pentru obtinerea energiei. in Rominia, de exemplu, pe fondul unei scaderi a productiei hidrocentralelor, cumulata cu o scumpire de 50% a produselor petroliere, pretul energiei electrice a ramas neschimbat, din luna iunie a anului trecut.
Tariful mediu pentru un megawatt-ora a scazut pe parcursul acestei perioade electorale prelungite, de la 42 USD la circa 33 USD. De mentionat ca pierderile de energie din reteaua de transport s-au ridicat pe parcursul anului trecut la 15% din energia produsa, i timp ce media valorii iregistrata i statele dezvoltate se situeaza sub 10%.
Un alt factor care nu este specific economiei de piata il reprezinta contractele pentru furnizarea energiei icheiate pe termen lung, pentru a se asigura resurse sigure de investitii, caracteristica comuna fostelor tari socialiste. in al treilea rind, procesul de reglementare este de abia la iceput, potentialii investitori neputind sa-si evalueze corect riscurile pe care si le asuma. Din aceste motive Polonia, de exemplu, nu primeste oferte pentru centralele electrice scoase la vinzare.
Pina cind nu vor fi idepartate aceste obstacole, nu se va putea vorbi de o liberalizare reala a pietei. Iar exemplul californian demonstreaza ca si guvernele care au experienta idelungata i economia de piata pot da gres i cazul unei tranzitii pentru ifiintarea unei piete deschise concuretei.