Sectorul ospitalităţii a fost puternic lovit de criza economică, dar şi de restricţiile de călătorie impuse în urma declanşării pandemiei de coronavirus. Care ar fi soluţiile, potrivit unei analize PwC?
Sectorul Horeca (hoteluri, restaurante, cafenele) este unul dintre cele mai puternic lovite de criza economică rezultată în urma pandemiei. Specialiştii companiei de consultanţă şi audit PwC estimează o scădere a cifrei de afaceri în acest domeniu cu peste 50%. Mai mult, firmele din domeniu se vor confrunta cu siguranţă atât cu cereri de despăgubiri, cât şi de solicitări de daune.
“Pentru o mai bună înţelegere, prezentăm cazul unei companii care operează un hotel şi un restaurant de lux, care vizează în principal clienţi străini. Pe lângă oaspeţii hotelului, restaurantul hotelului a fost deschis şi altor clienţi, care reprezentau aproximativ 50% în vânzări. Compania a suferit pierderi financiare semnificative, ca urmare a măsurilor extraordinare impuse după declanşarea COVID-19: hotelul a fost închis şi toate rezervările au fost anulate, restaurantul a trebuit închis pentru public, rezultând o scădere a vânzărilor şi, în plus, restaurantul a trebuit să arunce sau să doneze o parte din stocul pe care nu-l putea folosi. Pentru a atenua scăderea vânzărilor, restaurantul a început să ofere clienţilor săi posibilitatea de a comanda mâncare cu livrare la domiciliu, însă acestea generează doar aproximativ 30% din veniturile de dinainte de criză”, se arată într-un comunicat al PwC.
“Revenind la relaţiile contractuale, compania are un contract cu furnizorul principal de produse alimentare, iar în acesta este prevăzută o valoare minimă de produse ce trebuie achiziţionate lunar, iar în caz contrar, furnizorul are dreptul să solicite plata unei penalităţi.
Reducerea cererii şi a încasărilor, sincopele la nivelul lanţului logistic, anulările şi întârzierile de comenzi, prelungirea duratelor de execuţie şi a termenelor de plată, costurile suplimentare sunt doar câteva din motivele care vor sta la baza cererilor de despăgubiri şi daune”, mai spun specialiştii companiei de consultanţă.
“Lichiditatea şi gestionarea fluxurilor de numerar este cea mai mare problemă a companiilor”
PwC mai atrage atenţia că, în condiţiile date, companiile afectate de criză ar trebui să aibă în vedere mecanisme de recuperare a pierderilor suferite şi, simultan, să considere potenţiale solicitări de pierderi care li se vor adresa, rezultând în presiuni mari pe finanţele firmelor, asigurătorilor, dar şi ale statului.
“Mai exact, solicitările pot fi făcute de la parteneri de afaceri, în cadrul poliţelor de asigurare, de la guverne ca urmare a decretelor şi/sau măsurilor luate sau în cadrul tratatelor bilaterale de investiţii. Din punct de vedere al mecanismelor care vizează recuperarea pierderilor, fie ele pierderi efective (damnum emergens) sau beneficii nerealizate (lucrum cessans), există în general obligaţia părţii vătămate de a demonstra pierderile suferite – mai exact, apariţia/existenţa şi cuantumul pierderilor, precum şi legătura de cauzalitate dintre pierdere şi evenimentul care a generat pierderea sau încălcarea de obligaţii (de exemplu, ce pierderi au fost cauzate ca urmare a măsurilor guvernamentale, în cazul solicitărilor de despăgubiri de la guvern).
La acest moment, lichiditatea şi gestionarea fluxurilor de numerar este cea mai mare problemă a companiilor, însă ele trebuie să aibă în vedere pregătirea din timp a etapei de remediere, să strângă dovezi în legătură cu potenţialele pierderi, deoarece ulterior, poate fi dificilă, dacă nu imposibilă, reconstituirea şi identificarea tuturor informaţiilor relevante”, se mai arată în comunicatul PwC.