'Am avut o primă discuţie extrem de scurtă cu Ministrul Finanţelor. O să încercăm să vedem care este spaţiul bugetar care ne va permite pentru viitor o astfel de politică. Dacă vor fi nişte intervenţii în acest sens sperăm să fie pe termen mediu cel puţin pentru a-şi putea produce efectele', a spus Cotovelea.

Deşi nu a dorit să ofere detalii despre aceste discuţii 'deocamdată doar de principiu', şeful MSI a afirmat că Ministerul Finanţelor doreşte ca orice politică fiscală nouă, în orice sector, să fie foarte bine exprimată şi justificată.

'Dacă ar fi de exemplu cazul ca impozitul pe dividende sau impozitul în alte zone din lanţul economic să fie modificat, va trebui, în primul rând, să avem nişte studii de impact. Nu putem merge şi reduce cu un procent sau două procente orice taxă sau orice impozit. Trebuie să avem un studiu foarte clar şi să vizăm pe termen mediu sau lung ce anume dorim să dezvoltăm. Dacă este vorba doar de stimularea investiţiilor străine, cum este cazul companiei Huawei, des mediatizată în ultima perioadă, este o abordare foarte simplă. În momentul în care mergem şi cu modificarea pachetului fiscal, este o discuţie care trebuie pregătită, elaborată, consultat mediul de afaceri, consultată opinia publică şi, ulterior, luată o decizie. Nu sunt genul de manager care să ia o decizie şi apoi să vadă ce efecte are. Este mult mai eficient să planificăm intervenţiile pe care vrem să le realizăm şi ulterior să luăm o decizie', a explicat Cotovelea.

În opinia acestuia, facilitatea existentă pentru specialiştii IT, luată în urmă cu 10 ani, 'a fost de bun augur'.

'Această facilitate de foarte bun augur care a fost luată pentru specialiştii care sunt implicaţi în producţia de software, scutiţi de anumite taxe şi impozite, a fost o decizie luată acum zece ani. Evident că a fost necesar un timp suficient de mare, astfel încât ea să-şi producă efectele, iar efectele să fie consolidate pe piaţă. O a doua măsură lăudabilă a fost aceea de susţinere, în mod continuu, a sectorului IT&C, astfel încât România este acum în plutonul fruntaş pentru tot ce înseamnă producţia şi sectorul IT&C din Europa. Lucrurile acestea nu trebuie să se oprească aici. Cred că, prin aceste modalităţi de exprimare a guvernanţei, este obligaţia noastră să sprijinim acest sector care s-a dovedit până acum, din statistici şi date oficiale publicate, ca fiind unul extrem de competitiv, extrem de performant şi care, pe termen lung, poate asigura dezvoltarea economiei româneşti şi creşterea competitivităţii acesteia', a adăugat şeful MSI.

Statul a introdus în 2004 facilităţi fiscale care scutesc angajaţii din sectorul IT de la plata impozitului pe veniturile de natura salarială, în încercarea de a stopa exodul programatorilor.

La finele lui 2013, Guvernul României a modificat lista criteriilor de eligibilitate pentru scutirea de impozit pe venit acordată programatorilor, ceea ce a contribuit la creşterea cu câteva mii a numărului de softişti care beneficiază de această facilitate. Una dintre cele mai importante modificări a fost creşterea de la şase la 14 a numărului de specializări universitare acceptate pentru ca statul să acorde scutirea de impozit pe venit. Faţă de anul 2004, programatorii care au absolvit şi universităţi cu specializarea fizică informatică sau chimie informatică vor avea acces la scutirea de impozitul pe venit.

Potrivit estimărilor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), în prezent, circa 20.000 – 30.000 de programatori beneficiază de scutirea de impozit pe venit introdusă în anul 2004, iar odată cu noile prevederi ale ordinului alte câteva mii de softişti vor deveni eligibili să aplice pentru facilitatea fiscală. AGERPRES