Agenda ședinței CSAT include evaluarea unor amenințări la adresa infrastructurii informatice utilizate pentru gestionarea alegerilor. Aceste riscuri sunt atribuite atât actorilor statali, cât și non-statali, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la integritatea procesului democratic în România. Astfel de decizii ar putea afecta încrederea publicului în rezultatele scrutinului.
Klaus Iohannis a convocat ședința CSAT
În paralel, Curtea Constituțională a României (CCR) va analiza, în aceeași zi, două solicitări de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. Contestațiile au fost depuse de candidații Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie) și Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român). Judecarea dosarelor este programată pentru ora 11:00, înainte de ședința CSAT.
Conform legislației în vigoare, anularea alegerilor poate fi cerută dacă există dovezi clare că votarea și stabilirea rezultatelor au fost afectate de fraude care au modificat rezultatele și ordinea candidaților. În cazul unei decizii favorabile, Curtea poate dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării.
Campania electorală pentru turul al doilea ar trebui să înceapă imediat ce rezultatele sunt confirmate
CCR avea obligația să valideze rezultatele primului tur până vineri, 29 noiembrie, dacă nu ar fi existat contestații. Procedura presupune publicarea oficială a numelor candidaților calificați în turul al doilea, programat pentru 8 decembrie în țară și între 6 și 8 decembrie în diaspora.
Între timp, campania electorală pentru turul al doilea ar trebui să înceapă imediat ce rezultatele sunt confirmate, conform legii. Totuși, în condițiile în care judecarea cererilor de anulare se desfășoară joi, orice decizie de respingere sau admitere a acestora poate schimba drastic cursul acestui calendar.
Procesele-verbale sunt trimise, cu pază înarmată, către Biroul Electoral Central
Art. 50 alin 3 din Legea 370 pentru alegerea Preşedintelui României prevede că procesele-verbale întocmite de birourile electorale judeţene, cel al municipiului Bucureşti şi al secţiilor de votare din străinătate vor fi trimise, cu pază înarmată, într-un dosar sigilat, ştampilat şi semnat de membrii acestora, împreună cu ştampila biroului electoral respectiv, către Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secţiilor de votare.
Amintim că duminică, 24 noiembrie, a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Rezultatele finale publicate, marţi, de Biroul Electoral Central prezintă următoarea situație. Candidatul independent Călin Georgescu a câștigat poziția de favorit după ce a obținut un rezultat spectaculos de 2.120.401 voturi valabil exprimate, reprezentând 22,94%. Pe următorul loc se află Elena Lasconi (USR), cu 1.772.500 voturi valabil exprimate, reprezentând 19,18%.
