Analiștii financiari consultați de publicație sunt de părere că dobânda de referință va rămâne nemoficată.
La finele anului trecut, Guvernul de la Bucureşti a stabilit, prin Ordonanţa 114/2018, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi „taxă pe lăcomie”. Această taxă a fost introdusă împotriva avertismentelor lansate de investitori şi a dus la o depreciere a leului la un minim istoric.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că această taxă „afectează eficienţa politicii monetare” din cauza legăturii cu dobânzile de pe piaţa interbancară.
Cu o singură excepţie, toţi economiştii intervievaţi de Bloomberg au declarat că se aşteaptă ca Banca Naţională să menţină joi nemodificată dobânda de referinţă la 2,5%, la cea de a şasea şedinţă consecutivă de politică monetară. Un singur economist se aşteaptă la o majorare de un sfert de punct.
„Datele economice joacă în prezent un rol secundar în raport cu evoluţiile politice”, susţine Dan Bucşa, economist la UniCredit Bank la Londra. Efectele „taxei pe lăcomie” este posibil să „reducă marja de acţiune a băncii centrale în termeni de dobândă”.
Politica monetară a BNR este în linie cu cea a altor bănci centrale pe fondul îngrijorărilor cu privire la ritmul de creştere a economiei mondiale. Miercuri, Banca Naţională a Poloniei a înregistrat o perioadă record de menţinere a dobânzilor reduse, iar analiştii se aşteapă ca, joi, şi băncile centrale din Cehia şi Serbia să lase nemodificat costul creditului.
Chiar dacă inflaţia din România este la cel mai scăzut nivel din ultimul an, iar economia încetineşte, deprecierea leului la un minim istoric este posibil să alimenteze presiunile la adresa preţurilor în lunile următoare, iar disputa pe subiectul taxelor lasă BNR un spaţiu redus de manevră. Discuţiile dintre BNR şi Ministerul de Finanţe urmează să fie reluate în data de 18 februarie.
