Rata dobânzii de politică monetară nu a fost modificată

Miercuri, 5 iulie, Consiliul de de administraţie al BNR s-a întrunit într-o nouă şedinţă. Principala decizie a vizat rata dobânzii de politică monetară.

Aceasta a fost menţinută de către Banca Centrală la nivelul de 7,00% pe an.

În plus, tot astăzi s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00% pe an, precum şi menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Raport privind rata inflaţiei în România

Rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53% în martie, la 10,64% în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor prețurilor energiei și combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual în acest interval, conform așteptărilor, ajungând la 13,6% în mai, de la 14,6% în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 9,6% în luna mai, de la 12,1% în martie 2023.

Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în mai la 14,7% și la 12,8%, de la 15,3%, respectiv 13,2%, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Cum a evoluat economia României

Creșterea economică a încetinit peste așteptări în trimestrul I 2023, la 0,1%, de la 1,0% în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval, față de cea anticipată.

În același timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022, transmite BNR.

Scăderea a fost determinată în principal de variația stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației, dar și formarea brută de capital fix au continuat să-și accelereze creșterea în raport cu perioada similară a anului trecut, iar exportul net și-a mărit relativ modest impactul contracționist, în condițiile în care descreșterea de dinamică a volumului exporturilor a devansat-o ușor pe cea a volumului importurilor de bunuri și servicii.

Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanțiale în trimestrul I față de aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.

Cele mai recente date și analize indică o creștere mai temperată a economiei în trimestrul II comparativ cu previziunile precedente, implicând reducerea în continuare a dinamicii anuale a acesteia, sub influența unui efect de bază.

Astfel, în prima lună a trimestrului II, vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, pentru prima dată în ultimii aproape trei ani, iar serviciile prestate populației și-au accelerat descreșterea de ritm. Totodată, producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali, iar creșterea anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să decelereze.

Dinamica anuală a exporturilor a redevenit însă în aprilie vizibil superioară celei a importurilor de bunuri și servicii, care a scăzut mult mai puternic, în principal ca efect al îmbunătățirii raportului de schimb. Astfel, deficitul comercial și cel de cont curent și-au accentuat în luna aprilie declinul față de perioada similară a anului precedent, inclusiv cu aportul creșterii surplusului balanței serviciilor.