România va mai trece trei ani prin vremuri dificile, dar ulterior va relua procesul de convergenţă cu statele UE, consideră Arntraud Hartmann, directorul interimar al Biroului Băncii Mondiale de la Bucureşti, atrăgând atenţia că reluarea creşterii economice nu va rezolva situaţia actuală a sărăciei.

„Dacă ne uităm la convergenţa realizată de România este uimitor cât de repede a decurs procesul în anii de după recesiune. (..) Personal, anticipez încă trei ani de vremuri dificile, dar pe urmă statul va relua procesul de convergenţă”, a afirmat Hartmann pentru Mediafax.

Hartmann, care condus şi în perioada 1992-1996 Biroul Băncii Mondiale de la Bucureşti, spune că, atunci când a revenit în România, în toamna anului trecut, a observat că ţara este total diferită faţă de 1996.
Ea a mai spus că România din anul 1996 „nu seamăna deloc cu Germania sau Italia”, pentru ca acum ţara să fie în Uniunea Europeană nu numai cu oameni, dar şi ca economie.

Diferenţe mari faţă de 1996

„România este o ţară cu totul diferită, bazându-ne pe statistici, dar şi pe ceea ce vedem. Standardele de viaţă ale românilor sunt mult mai ridicate, s-au realizat multe investiţii, ceea ce se reflectă în clădiri, dar şi în aglomerarea traficului, şi există mult mai multă diversitate în stilurile de viaţă existente”, a declarat Hartmann.

Problema sărăciei

„Situaţia sărăciei din anii ’90 era teribilă. Atunci existau mulţi oameni sărăci, dar nu foarte sărăci, deci puteau să fie ajutaţi să iasă din această situaţie. În prezent, România se confruntă cu sărăcie profundă doar în anumite grupuri de persoane sau regiuni. Pentru a rezolva situaţia actuală există cu totul alte metode decât cele aplicate atunci, pentru că trebuie implementate măsuri pentru a integra aceste grupuri separate în piaţa muncii, prin comportament şi aptitudini”, a explicat Hartmann.

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din iulie 2009, ponderea oamenilor care trăiesc în sărăcie absolută în populaţia României ar urma să crească de la 5,7% în 2008 la 7,4% în 2009, iar cea a copiilor aflaţi în această situaţie va avansa de la 7,8% în 2008 la 10,7%.

Hartmann a lucrat în cadrul Băncii Mondiale din anul 1981 până în 2004 şi a ocupat funcţii precum economist pentru Pakistan, în perioada 1983 – 1986, sau manager pentru Albania şi Croaţia, între 1997 şi 2001. Din 2009, Hartmann este profesor adjunct la universitatea Johns Hopkins, în cadrul şcolii pentru Studii Internaţionale Avansate, din Italia. Totodată, din 2006 ea este senior conferenţiar în cadrul programului de masterat pentru dezvoltarea economiei din cadrul unui institut de învăţământ superior pentru Economie, Tehnică şi Politică din Berlin şi conferenţiar invitat la programul de master pentru integrare europeană din cadrul Centrului pentru Integrare Europeană din Bonn.

Banca Mondială este una dintre principalele surse de asistenţă în domeniul dezvoltării şi are ca obiectiv principal ajutorarea populaţiei şi a ţărilor cele mai sărace.

În perioada 1991-2008, Banca Mondială a finanţat un număr de 54 proiecte în România, însumând un angajament de aproximativ 5,5 miliarde dolari.