Christine Lagarde, preşedintele BCE, vrea ca instituția să acţioneze „într-un mod hotărât şi susţinut” pentru a combate inflaţia record din zona euro.

„Inflaţia în zona euro este indezirabil de ridicată şi se preconizează că va rămâne aşa pentru o perioadă de timp”, a declarat marţi preşedintele BCE în cadrul forumului său anual de la Sintra, Portugalia, într-o înăsprire a comentariilor sale privind creşterea preţurilor. „Aceasta este o mare provocare pentru politica noastră monetară”.

„Presiunile inflaţioniste se extind şi se intensifică”, a adăugat Lagarde. Creşterea salariilor din zona euro ar trebui să se dubleze până la 4% în acest an, a spus ea, adăugând că este probabil ca blocajele în aprovizionare să fie persistente şi că nu există niciun semn de încetare a preţurilor ridicate la energie şi mărfuri cauzate de invazia Rusiei în Ucraina, transmite Financial Times.

Ce planuri are Banca Centrală Europeană?

BCE plănuieşte să înceapă să majoreze ratele în iulie, pentru prima dată din 2011, iar Lagarde a menţinut marţi planul de a începe cu o creştere de un sfert de punct procentual înainte de o mişcare mai mare în septembrie, cu excepţia cazului în care există o îmbunătăţire rapidă a perspectivelor inflaţiei. De asemenea, banca va înceta să mai cumpere obligaţiuni începând de vineri, ca răspuns la inflaţia anuală record din zona euro, de 8,1% în luna mai, de patru ori mai mare decât ţinta de 2% a BCE.

În timp ce majoritatea băncilor centrale occidentale au început să majoreze ratele, rata de referinţă a BCE pentru depozite rămâne la minus 0,5%, deşi a declarat că se aşteaptă ca aceasta să crească peste zero în septembrie.

Lagarde a declarat că BCE trebuie să acţioneze „într-o manieră hotărâtă şi susţinută, încorporând principiile noastre de gradualism şi opţionalitate” – o schimbare faţă de comentariile sale anterioare care au pus mai mult accent pe angajamentul de a creşte ratele doar „treptat”.

Au existat „în mod clar condiţii în care gradualismul nu ar fi adecvat”, a spus preşedintele BCE. Printre acestea se numără o „dezancorare” a aşteptărilor inflaţioniste sau „o pierdere mai permanentă a potenţialului economic care limitează disponibilitatea resurselor” – cum ar fi cea cauzată de întreruperea livrărilor de energie ruseşti către Europa – şi care ar necesita „retragerea mai rapidă a măsurilor de acomodare pentru a elimina riscul unei spirale care se autoîndeplineşte”.

Reuniune de urgență a BCE în iunie

Cei care stabilesc ratele de dobândă în zona euro se confruntă cu un exerciţiu dificil de echilibru între inversarea a aproape un deceniu de politică monetară ultra-elastică pentru a face faţă creşterii preţurilor, încercând în acelaşi timp să evite o nouă criză a datoriilor în Europa, după ce costurile de împrumut au crescut puternic în ţările mai slabe, precum Italia.

Unii dintre cei care stabilesc ratele de politică monetară intenţionează să facă presiuni pentru o majorare mai mare a ratelor, de 50 de puncte de bază, în iulie, dacă presiunile asupra preţurilor continuă să crească. „Dacă vedem că situaţia s-a înrăutăţit, că inflaţia este ridicată şi vedem veşti negative în ceea ce priveşte aşteptările inflaţioniste, atunci, din punctul meu de vedere, o alegere rezonabilă ar fi să anticipăm majorarea”, a declarat Mārtiņš Kazāks, guvernatorul băncii centrale din Letonia, pentru Bloomberg TV.

În această lună, BCE a convocat o reuniune de urgenţă pentru a anunţa că accelerează lucrările la un nou instrument pentru a aborda divergenţele de pe pieţele de obligaţiuni din regiune, în încercarea de a împiedica creşterea costurilor de împrumut atât de mare încât să riscă să declanşeze o criză financiară.

Fără a oferi noi detalii despre noul instrument planificat, Christine Lagarde a declarat că acesta „va trebui să fie eficient, dar în acelaşi timp proporţional şi să conţină suficiente garanţii pentru a menţine impulsul statelor membre în direcţia unei politici fiscale solide”.